Proiectul de lege care va debloca reabilitarea Cetății Histria din județul Constanța intră la vot în plenul Camerei Deputaților! (DOCUMENTE)

• Consiliul Județean Constanța a încercat în zadar ani la rând să obțină un acord de mediu pentru a efectua lucrări de restaurare la Cetatea Histria, cel mai vechi oraș atestat pe teritoriul României
• Pentru lobby și credibilitate, CJC a încheiat un protocol cu Institutul Național al Patrimoniului și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” pentru asigurarea tuturor condițiilor ca acest proiect să fie unul de succes
• Proiectul s-a blocat pe circuit iar la un moment s-a pus problema pierderii finanțării în valoare de 170 de milioane de lei
• În luna februarie a.c. cinci deputati și senatori PSD au inițiat proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art.23 alin.(1) din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
• În martie a.c., autorităţi locale şi centrale au discutat la Constanţa, despre modificarea legislaţiei de mediu astfel încât să poată fi reabilitată şi pusă în valoare Cetatea Histria
• Proiectul de modificare se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și beneficiază de susținerea tuturor parlamentarilor Coaliției. Votul final pe modificarea legislativă va fi dat cel târziu marți, 24 octombrie

 
 
 
Cetatea Histria este una dintre cele mai vizitate puncte turistice din Dobrogea. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice, având codul CT-I-s-A-02681, dar și în lista Patrimoniului Cultural European din anul 2007.


Începând cu anul 2018, administrația județeană a încercat să obțină fără succes însă, o modificare a legislației privind ariile protejate, însă proiectul de hotărâre a rămas blocat pe circuit.
 
În 2020, CJC semna contractul de servicii de proiectare și asistență tehnică pentru „restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria”.
 
Cu toate că a fost atribuit și plătit un studiu de fezabilitate, proiectul s-a blocat din cauza lipsei acordului de mediu.
 
În fapt încă din vara anului 2016, Consiliul Județean Constanța  demara proiectul de reabilitare a sitului arheologic Cetatea Histria, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ (institut aflat sub egida Academiei Române, instituţie ce oferă responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic Cetatea Histria).

Reprezentanții celor două instituții şi-au asumat la acel moment asigurarea de suport de specialitate pentru realizarea proiectului, iar Consiliul Județean Constanța suportarea contravalorii contractelor ulterioare şi, pe baza unui parteneriat, împreună să participe la realizarea proiectelor europene.

Colaborarea celor trei instituţii a fost aprobată prin HCJ nr. 205/ 2017 privind aprobarea protocolului de colaborare între Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, Institutul Naţional al Patrimoniului şi UAT judeţul Constanţa.

Reînnoirea protocolului a fost aprobat de consilierii județeni în ședința din luna februarie 2021, având același obiectiv - protejarea și reabilitarea siturilor arheologice din județul Constanța.
 
Proiectul a rămas blocat iar în toamna anului 2022 s-a pus problema pierderii finanțării în valoare de 170 de milioane de lei. Din fericire, se pare că autoritățile centrale au fost sensibilizate iar parte din banii acestui proiect vor fi reportați însă doar după actualizarea tuturor documentațiilor.
 
Tot ce a reușit să facă CJC până în prezent a fost să rezolve partea legată de accesul către cetatea Histria (n.r.asfaltare), fiind astfel încheiată o etapă pe șantierul drumului județean 226A Cetatea Histria – Tariverde.



Proiectul de lege care ar putea debloca reabilitarea Cetății Histria ajunge în plenul Camerei Deputaților!


PL-x nr. 502/2023 - proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art.23 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Votul final pe modificarea legislativă va fi dat cel târziu marți, 24 octombrie.

Propunerea legislativă modifică şi completează alin. (1) al art. 23 din Ordonanţa de Urgenţă 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, vezi secțiunea „documente".

Astfel, proiectul de lege prevede că „în rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, protejare, reabilitare, promovare, punerea în valoare şi asigurare a continuităţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naturale protejate“. În forma actuală a legii sunt prevăzute doar activitățile de cercetare, ceea ce împiedică restaurarea Cetății Histria.
 
În expunerea de motive a proiectului de lege, vezi secțiunea „documente",  inițiatorii precizează că „protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public major şi, totodată, obiective fundamentale ale politicii pentru protecţia mediului şi ale strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. (…)
Zona Istria – Sinoie este zonă strict protejată, care face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Conform dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 248/1994, pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993, privind constituirea Biosferei «Delta Dunării», Zona Istria – Sinoie (400 ha) este amplasată în partea sud-vestică a rezervaţiei, în extremitatea nord-estică a grindului Saele şi cuprinde promontoriul constituit din şisturile verzi, pe care este situat ansamblul arheologic Histria, şi o porţiune din grindul Saele, situată între şoseaua Cetatea Histria – Satul Nuntaşi şi partea estică a grindului Saele, având o lungime, spre sud, de circa 6 km şi o lăţime cuprinsă între 1.300 m spre nord şi 300 m, spre sud. În zona există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadoma tadoma), raţe, gâşte etc., uneori apărând şi specii noi pentru ţara noastră. Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul 657 î.e.n. de grecii din Milet, datorită, printre altele, şi bogăţiei în peste a acestei zone“.
 

 
Proiectul a fost inițiat în luna februarie de cinci deputati și senatori PSD, printre care Vasile Dîncu, Mirela Furtună(n.r. deputat de Tulcea) și deputat Ana-Maria Cătăuță care este și preşedintele Comisiei permanente comune pentru relaţia cu UNESCO dar a beneficiat și de susținerea parlamentarilor PNL și de lobby-ul ADDJC.
 
Deputatul liberal constănțean Marian Crușoveanu spune că a promovat proiectul de lege în rândul colegilor din PNL și le-a cerut susținerea pentru că acesta este de interes pentru județul Constanța.

De altfel în martie a.c., autorităţi locale şi centrale au discutat la  Constanţa, despre necesitatea modificării legislaţiei de mediu astfel încât să poată fi reabilitată şi pusă în valoare Cetatea Histria, monument istoric aflat în zona protejată a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

La întâlnirea de lucru desfăşurată la sediul Consiliului Judeţean Constanţa, preşedintele instituţiei, Mihai Lupu și președintele Asociației de Dezvoltare Durabilă a județului Constanța, Ana-Maria Vătămanu au subliniat că este vorba despre reabilitarea unuia dintre cele mai importante monumente istorice ale României.
 
La rândul său și guvernatorul ARBDD, Gabriel Teodosie Marinov, a afirmat, că soluţia cea mai simplă şi rapidă de rezolvare a problemei este modificarea, prin OUG, a Legii 82/1993, astfel încât proiectul "Restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria" să primească avizul de mediu şi să poată demara.

Un alt susținător al proiectului a fost secretarul de stat în Ministerul mediului, apelor şi pădurilor, Bogdan Balanișcu.

Menționăm că proiectul de lege a trecut de votul Senatului, a fost avizat de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și așa cum susțineam mai sus intră la vot la Camera Deputaților (n.r. cameră decizională).
 
 


După modificarea legii regimului ariilor protejate, proiectul de restaurarea al Cetăţii Histria trebuie refăcut!
 
Proiectul de de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria în valoare de 170 de milioane de lei trebuie reactualizat.
 
Vă reamintim, în 2019, Consiliul Judeţean Constanţa anunța că reactualizează documentația de proiectare şi scotea la licitație serviciile de asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiţie „Restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria”.

Contractul a fost cu greu atribuit și s-au pierdut ani prețioși.

Înainte de această reactualizare, ultimul studiu de fezabilitate pentru Histria data din 2016, anul demarării proiectului prin utilizarea mecanismului de finanţare ITI Delta Dunării.

În 2020, Consiliul Județean Constanța a votat indicatorii tehnico-economici faza SF/DALI aferenți proiectul de restaurare a Cetății Histria în valoare de 48.099.999.40 lei cu TVA.
 
De ani de zile sunt necesare investiţii majore la Cetatea Histria.

Muzeul din apropierea cetății a fost construit cu mulţi ani în urmă, iar clădirea necesită lucrări de modernizare.

Din păcate, proiectul trebuie reluat, de la reactualizarea documentației, proiectare,etc atât din cauza disputelor proiectanților și specialiștilor de la Institutul Național al Patrimoniului care au condus la întârzieri până la lipsa avizului de mediu până la momentul modificării legislației privind ariile protejate.

Până anul trecut, Comisia Ariilor Protejate din cadrul Ministerului Mediului a refuzat constant să elibere aviz pentru acest proiect, după cum explica în toamna anului trecut chiar Mihai Lupu, șeful Consiliului Județean.



Histria, cel mai vechi oraș de pe actualul teritoriu românesc, documentat istoric
 
Cetatea Histria este o arie protejată, de interes național, ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de științific și sit arheologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Istria.

Histria a fost o colonie întemeiată în secolul VII înainte de Hristos de către grecii din Milet. A avut o existență neîntreruptă timp de 13 veacuri, locuirea urbană încetând undeva la jumătatea secolului VII după Hristos.

Istoria orașului se întinde pe diverse epoci, de la colonizarea din epoca arhaică, la cea greacă clasică, la epoca elenistică, etape urmate de stăpânirile romană și romano-bizantină și încheiate cu părăsirea definitivă a cetății, în secolul VII după Hristos.

În perioadele sale de apogeu a fost un oraș extrem de puternic și dezvoltat, care a avut o populație de peste 10.000 de locuitori.

Zidurile de incintă ce pot fi admirate astăzi datează din ultima etapă a cetății, cea romano-bizantină, dar de-a lungul existenței cetății au existat mai multe astfel de incinte.

În secolele V - IV, în perioada clasică, datorită intensificării relațiilor comerciale și a transformării orașului într-un centru de producție s-au emis primele monede. Cea mai importantă monedă este drahma de argint, bătută de cetate între 480 - 475 înainte de Hristos după un etalon atic.
 
Pe reversul monedei se regăsește emblema sau stema cetății, vulturul pe delfin și denumirea orașului Histria, în dialectul ionic Istrie, iar pe avers sunt reprezentate două capete întoarse care l-ar putea înfățișa pe Apollo Tămăduitorul, principala divinitate a Histriei.

Un al doilea eveniment important înregistrat între secolele V - IV înainte de Hristos, este dat de o revoluție democratică în urma căreia a fost înlăturat regimul aristocratic și a fost instituit un regim politic democrat, după model atenian.

Primele săpături au fost realizate de arheologul Vasile Pârvan în anul 1914.
 
La conducerea șantierului s-au succedat Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Petre Alexandrescu, Alexandru Suceveanu și Alexandru Avram.

În ultimul secol, la cercetări au mai participat reputații Grigore Florescu, Emilian Popescu, Nubar Hamparțumian, Suzana Dimitriu, Maria Coja, Aurelian Petre, Maria Alexandrescu Vianu, Catrinel Domăneanțu, arh. Dinu Theodorescu.
 
Lor li se adaugă sute de alți arheologi de valoare care și-au făcut ucenicia pe acest șantier.

Complexul Muzeal Histria este dotat cu incinta muzeului și muzeul în aer liber (ruinele cetății). Rezervația arheologică, împreună cu necropolele sale atinge aproximativ 75 de hectare întindere.

În muzeu sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, reliefuri arhitecturale.
 
În cetate se pot vedea zidul de incintă din perioada romano-bizantină, cu turnuri și porți, străzile și piețele antice, fundații de basilici (printre care Marea Basilică Episcopală), case și magazine, băile romane (Terme I și II), temple antice din Zona Sacră etc.
 
În interiorul muzeului există și un depozit lapidariu, cu piese din piatră descoperite, dar neexpuse în expoziția permanentă.
 


 
Muzeul de la Histria a fost închis pe timpul sezonului estival!


Reamintim, că muzeul a fost închis în această vară. Decizia a fost luată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) pentru a nu pune în pericol vizitatorii, deoarece clădirea este în stare avansată de degradare!

„Având în vedere starea de degradare a clădirii Muzeului arheologic Histria , cu posibilitatea reală de a periclita integritatea fizică a vizitatorilor, se stopează în perioada 12 iunie – 31 iulie 2023, pentru executarea unor lucrări de reparații și întreținere curentă, accesul vizitatorilor în acest muzeu. Se va putea vizita în continuare cetatea Histria. Costul biletului de intrare va fi de 10 lei și va include vizitarea cetății Histria.”, au precizat reprezentanții muzeului pe pagina lor de Facebook în iunie a.c.
 
Cu ocazia excursiei documentare organizate la sfârșitul sesiunii Pontica LVI organizate de MINA Constanța a fost redeschis și muzeul de sit Histria, după aproape doi ani de multe proceduri și puține lucrări, în luna octombrie a.c.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Propunere de modificare a legislației de mediu, pentru reabilitarea Cetății Histria (FOTO)

Proiectul de restaurare a Cetății Histria, cel mai vechi oraș de pe actualul teritoriu românesc, a fost pierdut! Ce explicații dau autoritățile județene? (DOCUMENTE)

#arheologiepublica Dobrogea144 Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. III. Interesul francez - Desjardins, identificarea Histriei și inscripțiile din Tomis

Histria şi Carsium, redate circuitului cultural-istoric. Dar nu oricum! Va ţine cont CJC de recomandările Ministerului Culturii în procedura de atribuire a proiectelor? (documente)

"Histria", bate pasul pe loc. Consiliul Județean Constanța reînoiește protocolul cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan și Institutul Național al Patrimoniului