O altă legendă a localităţii Babadag Cum au descoperit mioarele lui Koyun Baba mormântul sfântului Sarî Saltuk

Se spune că demult, cu câteva sute de ani în urmă, trăia un cioban care îşi purta oile în văile şi pe dealurile dintre două lacuri, în locurile unde se află astăzi oraşul Babadag. Păstorul îşi câştigase faima în tot ţinutul, fiind numit Koyun Baba (tatăl oilor).
 
El ştia să citească în stele şi mulţi oameni îl căutau ca să le ghicească norocul. Cutreierând pădurea deasă de pe cea mai înaltă culme, se simţea mai aproape de bolta cerească. Koyun Baba observă că oile ocoleau un anumit loc în care erau adunaţi mai mulţi bolovani de piatră. În sinea lui, îşi spuse că ar putea fi vorba de un mormânt, ştiind din bătrâni că mioarele nu călcau niciodată peste un loc sfânt.
 
Într-una din zile, când îşi ducea turma la păscut, s-a întâlnit cu nişte călugări turci, care l-au întrebat dacă ştie unde se află mormântul lui Sarî Saltuk. Ciobanul le-a răspuns că nu cunoaşte acest mormânt, dar că a văzut cum, în vârful muntelui, într-o anumită poiană, oile lui evită un loc acoperit de pietre. Străinii l-au rugat să-i însoţească până acolo. Păstorul le-a arătat poiana, care era împrejmuită de arbuşti de liliac.
 
Călugării musulmani începură să sape şi, pe la asfinţit, dădură de osemintele eroului căutat de atâta amar de vreme. Apoi, au înălţat un mausoleu care se mai vede şi astăzi pe culmea celui mai înalt deal.
 
Vestea că pe vârful muntelui este înmormântat un sfânt s-a răspândit repede şi oamenii din părţile locului veneau să aprindă lumânări şi să asculte Coranul.
 
Mai târziu, când păstorul Koyun Baba s-a stins din viaţă, localnicii l-au îngropat tot în vârful codrului, lângă sfântul musulman. Legenda spune că acolo unde se odihnea păstorul, pământul s-a desfăcut în două, pentru a însemna mormântul.
 
De la numele celor doi, Sarî Saltuk şi Koyun Baba, provine toponimul Babadag, „baba“ însemnând strămoş, iar „dagh“, munte.

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

05 May 2021 2840

#DobrogeaDigitală In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

21 Oct 2020 4327

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David Bătrânul inginer Saligny, „un Mesia pentru dobrogeni”

08 Sep 2020 2715

#DobrogeaDigitală – „Constanța” Legenda ușilor ferecate ale Catedralei „Petru și Pavel”

04 Sep 2020 3271

Editorial Meciul de adio al lui Laurențiu Toma, magia HCM Constanța și două unde de regret

18 Jan 2020 3852

Lacrimile căpitanului Laurenţiu Toma s-a retras din activitatea de handbalist în ziua când fiica sa cea mică a împlinit un an (galerie foto)

16 Jan 2020 4064

Constanța. "Mulțumim, căpitane!" Spectacol și emoții la meciul de retragere al handbalistului de legendă Laurențiu Toma (galerie foto+video)

14 Jan 2020 4815

#citesteDobrogea Destine şi nelinişti. Omul dintre două lumi

09 Jan 2020 3613

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 2467

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

28 Sep 2019 3280

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 4593

Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)

16 Apr 2019 5448

#Dobrogeaetnică In memoriam Fichret Mujdaba (20.12.1928 - 21.01.1996)

20 Dec 2018 5725

#citeşteDobrogea „Învățam câte 3-4 elevi pe o carte de citire sau aritmetică”. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (IV)

08 Dec 2018 2509

citeşteDobrogea „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (III)

07 Dec 2018 8387