Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 120 de ani de la reformarea învăţământului românesc. Ceea ce suntem îi datorăm vizionarului Spiru C. Haret. Şi nimic actualilor...

Îi auzim des invocat numele, iar contemporanii l-ar putea numi „iconic“. Academicianului Spiru Haret îi datorăm ctitorirea învăţământului modern românesc, pus pe baze sănătoase, dar care, din păcate, astăzi nu mai constituie un model de excelenţă.
 
Ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor timp de trei mandate (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), matematicianul Haret este cel care a supus adoptării, de către Parlamentul României, a unei noi legislaţii, care la 23 martie 1898 avea să fie aprobată - Legea învăţământului secundar şi superior. Urmată, un an mai târziu, de Legea învăţământului profesional (1899).
 
Prin legea din 1898, eminentul dascăl Spiru Haret s-a dovedit un vizionar, reuşind să ofere României „Biblia“ dezvoltării sale ulterioare.
 

Ce prevedea reforma Haretiană?

  • Prelungirea duratei învăţământului secundar de la 7 la 8 ani, împărţindu-l în două cicluri: inferior (gimnaziu) şi superior (liceu); şi în trei secţii: reală (ştiinţe), modernă (limbi străine) şi clasică (limbi străine, latină şi greacă).
  • Învăţământul secundar pentru băieţi s-a organizat în gimnazii şi licee, iar cel pentru fete în şcoli secundare de gradul I (5 ani) şi II (4 ani) - cu studii speciale necesare femeilor (ex: creşterea copiilor, igienă, farmacie).
  • A sprijinit dezvoltarea învăţământului în mediul rural (cu urmărirea dezideratului „o şcoală primară în fiecare sat“): a înfiinţat peste 1.200 de şcoli rurale; a fondat revista „Albina“ (1897), „revistă enciclopedică populară“ (denumită după „Albina Românească“, fondată de George Asachi), apărută săptămânal, care, prin costul redus şi conţinut, putea fi la îndemâna populaţiei rurale.
  • A dezvoltat caracterul practic al învăţământului: „Pretutindeni se cere ca profesorii să nu facă apel la memoria şcolarilor decât atunci când învăţământul nu-i poate ţine locul. Peste tot se impune a se face aplicaţii şi a se dezbrăca învăţământul cât mai mult posibil de caracterul abstract şi pur teoretic“.
  • A sprijinit activităţile extraşcolare şi a susţinut educaţia fizică în şcoli (sub dictonul „mens sana in corpore sano“), separând-o de instrucţia militară, şi a introdus o dotare tehnico-materială şcolară adecvată (ex: hărţi geografice).
  • A înfiinţat cantinele şcolare şi internatele; a introdus facilităţi de transport pentru elevii care locuiau la distanţe mari de şcoală (14 ianuarie 1898).
  • A stimulat sentimentele naţionale ale elevilor; a instituit serbări şcolare cu caracter patriotic naţional şi jocuri naţionale; a crescut importanţa predării istoriei naţionale; a organizat excursii şcolare la locuri şi monumente istorice şi acţiuni de îngrijire a acestora; a stimulat scriitori şi compozitori pentru a scrie opere cu conţinut patriotic pentru tineret; a strâns fonduri de la elevi - 10 bani/elev -în vederea achiziţionării unei viori Stradivarius pentru compozitorul George Enescu.
  • A îmbunătăţit pregătirea pedagogică a profesorilor: a înfiinţat seminariile pedagogice pentru învăţământul secundar, pe lângă fiecare universitate; a introdus un „examen de capacitate“ pentru profesori şi obţinerea unei catedre prin concurs (probă publică obligatorie), cu selectarea profesorilor din rândul absolvenţilor de universităţi, şi a profesorilor din rândul absolventelor de şcoli superioare de fete; a înfiinţat „Biblioteca pedagogică“ (1903), care, prin Casa Şcoalelor, a publicat importante lucrări de pedagogie.
  • A introdus examenul de admitere în învăţământul secundar, pentru absolvenţii claselor primare.
  • A introdus examenul de capacitate (de absolvire a gimnaziului) şi a înlocuit bacalaureatul cu un examen general de absolvire a liceului.
  • A reorganizat învăţământul universitar, instituit în timpul domnitorului A.I. Cuza (1864), prin mărirea numărului de facultăţi.
  • A sporit activităţile practice, pentru care au fost create condiţii în cadrul laboratoarelor universitare, şi a introdus examenul de la sfârşitul fiecărui an universitar.
  • A înfiinţat senatul universitar (format din rector, decan şi câte un reprezentant al fiecărei facultăţi).
  • În 1909 a introdus legea pentru şcolile de copii mici (2 iunie 1909), „a grădiniţelor“.
  • A reorganizat şi susţinut învăţământul tehnic-profesional, destinat „celui mai mare număr de copii“, care „nu pot să urmeze învăţământul secundar general, fie din lipsă de mijloace materiale, fie din lipsă de capacitate intelectuală“ (cum îl descria Spiru Haret).
  • A împărţit învăţământul profesional în patru ramuri: agricol, silvic, meserii şi comercial, introducând obligativitatea formării şi susţinerii şcolilor profesionale de către marile ateliere ale statului, „corespunzătoare necesităţilor lor şi întreprinderilor lucrative ale statului“.
 

Un ieşean cu origini armene

 
Născut în 1851, la Iaşi, într-o familie cu origini armene, Spiru Haret a absolvit Colegiul Naţional „Sf. Sava“ (1862-1869) şi Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti (1869-1874). Devenit orfan, a fost ajutat de ministrul învăţământului, Titu Maiorescu, cu o bursă la Paris, unde a obţinut licenţa în matematică (1875) şi fizică (1876).
 
După ce şi-a susţinut teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (1878), Sur l’invariabilité des grands axes des orbites planétaires (Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitele planetare), i s-a propus să predea la Universitatea din Grenoble. Haret a preferat însă să se întoarcă în patrie, devenind profesor universitar (1878-1910).
 
Meritele sale ştiinţifice nu au rămas neobservate şi, în 1879, la 28 de ani, a fost ales membru corespondent al Academiei Române (titular din 1892). Datorită prestigiului său, a obţinut poziţii de vârf în organizarea şi conducerea învăţământului românesc: inspector general al şcolilor (1883, sub ministrul P.S. Aurelian) şi secretar general al Ministerului Instrucţiunii Publice (1885-1888, sub ministrul D.A. Sturdza).
 
După încheierea ministeriatului, în 1910, a publicat „una dintre primele cărţi din lume care aplică matematica la studiul societăţii“: Mécanique sociale (Mecanica socială).
 
Sursa text: https://tudorvisanmiu.wordpress.com
 
Sursa foto: http://www.spiruharet.ro
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 813

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 913

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2422

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 854

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 1033

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 648

#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea

11 Apr 2018 1463

Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 „Dobrogea, împărțită și sub dublă ocupație”

07 Apr 2018 1617

#citeşteDobrogea 106 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Constanţa. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

29 Mar 2018 1121

#citeșteDobrogea La Constanța existau patru farmacii, „ceea ce era enorm pentru minuscula populație a orașului“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Mar 2018 1671

#citeşteDobrogea Consecinţele fatale ale regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Mar 2018 1744

#citeșteDobrogea 130 de ani de la nașterea avocatului Hurmuz Aznavorian. Destinul unui profesionist de renume

26 Mar 2018 1228

#citeşteDobrogea 97 de ani de la naşterea poetului dobrogean Traian Coşovei

24 Mar 2018 1622

#citeşteDobrogea Cele patru cauze ale amânării timp de 30 de ani a abolirii regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Mar 2018 1939

#citeșteDobrogea Liceul „Mircea cel Bătrân“, transformat în spital de chirurgie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

23 Mar 2018 2052

#citeşteDobrogea Scriitorul dobrogean Valeriu Cuşner ar fi împlinit astăzi 81 de ani

22 Mar 2018 964

#citeşteDobrogea 133 de ani de la aprobarea, prin lege, a lucrărilor la Portul Constanţa

21 Mar 2018 903

#citeşteDobrogea Cine a fost primul doctor în medicină din Dobrogea? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Mar 2018 1674

#citeșteDobrogea „Dobrogenii se legănau în iluzii.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

20 Mar 2018 1467

#citeşteDobrogea După şase ani de la revenire, Dobrogea era... încorporată, constituţional, României. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Mar 2018 1607

#citeşteDobrogea Prof. dr. Olga Duţu sărbătoreşte opt decenii de viaţă. Cu respect, la mulţi ani!

16 Mar 2018 6299

#citeșteDobrogea Cum erau tratați bolnavii din Mangalia și Medgidia. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Mar 2018 2115

#citeşteDobrogea Cu respect, domnului profesor şi publicist Ion Faiter, la cea de-a 82-a aniversare. La mulţi ani!

15 Mar 2018 1376

#citeşteDobrogea „Cetăţenii dobrogeni sunt obiectul unei foarte ciudate anomalii politice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Mar 2018 2011

#citeșteDobrogea 141 de ani de la nașterea arhitectului Victor Ștefănescu, căruia îi datorăm cele mai emblematice edificii constănțene

14 Mar 2018 1848

#citeșteDobrogea 88 de ani de la nașterea celui supranumit „îngerul copiilor“ - Alexandru Pesamosca

14 Mar 2018 1753

#citeșteDobrogea Farmacie... ambulantă la Babadag. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

14 Mar 2018 1629

#citeşteDobrogea Dreptul de proprietate al dobrogenilor, judecat după legislaţia otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Mar 2018 1105

#citeșteDobrogea Cum a scăpat Sulina de malarie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Mar 2018 1813

#citeșteDobrogea 82 de ani de la nașterea universitarului Garabet Kümbetlian

10 Mar 2018 705

#citeșteDobrogea Alexandru Suceveanu, „patriarhul Histriei“, ar fi împlinit 78 de ani pe 11 martie

10 Mar 2018 785

#citeșteDobrogea Dobrogenii, considerați „o turmă de sclavi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

10 Mar 2018 2004

#citeșteDobrogea Boris Cobasnian, „arhitectul vocilor“, ar fi împlinit 92 de ani

09 Mar 2018 1810

#citeșteDobrogea Au trecut opt ani de când Aurel Manolache dirijează și compune într-o lume mai bună

09 Mar 2018 1093

#citeșteDobrogea 138 de ani de la promulgarea Constituției Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Mar 2018 1026

#citeşteDobrogea 95 de ani de la naşterea diplomatului Agop Bezerian, căruia îi datorăm traduceri de excelenţă - „Mahabharata“, „Ramayana“

08 Mar 2018 1118

#citeşteDobrogea „O chestie de dreptate pentru bunii dobrogeni.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Mar 2018 850

#citeșteDobrogea 130 de ani de la nașterea sculptorului Cornel Medrea

07 Mar 2018 985

#citeșteDobrogea Dobrogea a stat în fruntea țării în privința știutorilor de carte. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

06 Mar 2018 1679

#citeşteDobrogea Corespondenţă de la Irina Margareta Nistor pentru Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

06 Mar 2018 1930

#citeșteDobrogea Nebănuita legătură a criticului de film Irina Margareta Nistor cu Dobrogea. Generozitatea străbunicului Dumitru Alessiu

05 Mar 2018 1431

#citeșteDobrogea „Dobrogea... o țară blestemată cu care Europa ne-a năpăstuit.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

03 Mar 2018 2349

#citeșteDobrogea „Epidemia de holeră ar fi omorât în Constanța aproape două mii de suflete.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Mar 2018 1436

#citeșteDobrogea 77 de ani de la nașterea prof. univ. Anton Beziris, expert în transport maritim

02 Mar 2018 2229

#citeșteDobrogea Primul doctor care a călcat pământul Dobrogei, Papasaul. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

01 Mar 2018 1592

#citeșteDobrogea Particularitate specific românească - nepăsarea și disprețul pentru tot ce este românesc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Feb 2018 1501

#citeșteDobrogea „Dobrogenii erau supuși efectelor bolilor și epidemiilor ca în epoca preistorică.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Feb 2018 1424

#citeșteDobrogea Istoria învățământului dobrogean merită o nouă monografie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

24 Feb 2018 1537

#citeşteDobrogea Evreii din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Feb 2018 1952

#citeşteDobrogea Scriitorul dobrogean Ovidiu Dunăreanu, la ceas aniversar

21 Feb 2018 993