Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 137 de ani de la prima „dare de seamă“ a prefectului Remus Opreanu

Pe 18 ianuarie 1881, prefectul Remus Opreanu prezenta Consiliului General al judeţului Constanţa prima dare de seamă, mărturie documentată asupra realităţilor Dobrogei din acea perioadă, oferită generaţiilor de astăzi de istoricul Stoica Lascu în lucrarea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 
Aflat în faţa primului Consiliu Judeţean al Constanţei, Remus Opreanu afirma: „Ceea ce domnilor consilieri, în mare parte, cade, pentru viitor, în datoria dvoastră, a fost încredinţat până acum grijei şi răspunderii noastre. Pentru aceea mă simt obligat a vă expune, în general, situaţiunea în care s-a aflat judeţul de la 23 noiembrie 1878, data memorabilă a anexiunii Dobrogei la România, până astăzi. 
 
Punându-vă în poziţiune a cunoaşte acţiunea administraţiunii care a creat starea actuală de lucruri, veţi putea, ştiind ce s-a făcut, vedea ce este de făcut pentru viitor. Când am venit, o mare parte a judeţului era acoperită de ruine. Sate bogate şi prospere altădată dispăruseră sau nu mai rămăsese dintr-însele decât ziduri dărâmate. Ce erau Argâr-Ahmet, Sarai Muslu, Șiriu, Capugi, Curugea, Cartal, Terzichioi, Satişchioi, Boascic, Erchesik, Baltagi, Caramurat, Canara, Anadolkioi, Murfatlar, spre nordul liniei ferate, Ilanlîk, Hoscadîn, Daulikioi, Derechioi, Armutiu, pe frontieră, Tusla, Mahmut Cuius, Idris Cuius, Cacemac, Mulceova, Talaşman etc, mai în centrul judeţului, ca să nu numesc decât satele mai importante. Grămezi de ruine. Câmpurile asemenea, în cea mai mare parte pustii. Ce erau Mangalia, Megidie, Hîrşova, Constanţa chiar în cartierele ocupate altădată de populaţiunea mahometană? Știţi toţi că urmele unui timp plin de nenorociri nu s-au şters cu desăvârşire. Teatrul ultimului resbel nu fusese în Dobrogea. Lupte mari nu s-au dat în aceste locuri. Dar urele şi pasiunile de tot felul se deslănţuiseră. Autoritate care să pună frâu răului nu era. 
 
Dar mai este autoritate legală când urei este dat cuvântul? Setea de răsbunare, aviditatea fioroasă a câştigului cu orice preţ, fanatismul superstiţios produsese acea stare de lucruri care, încă de la primii paşi, ne impuneau o imensă grijă şi o excesivă responsabilitate“.
 
În aceiaşi termeni, prefectul a continuat să vorbească despre „ordinea publică foarte sdruncinată“, despre „bande de tâlhari ce cutreierau judeţul“: „Prin sate spaima era la culme. Nimeni nu mai era sigur de existenţa şi avutul său. Crime oribile se comiteau sau se pregăteau a se comite. De-abia ne instalaserăm şi cete numeroase de locuitori veneau şi, nu ne cereau, dar ne implorau cu lacrimi, siguranţa vieţii cel puţin. Furtişaguri de vite se efectuau ziua fără temere“.
 
Starea aceasta dezastruoasă avea să se reglementeze odată cu primele legi. „Ne-a trebuit foarte puţin timp ca să restabilim ordinea publică. Aţi fost, domnilor consilieri judeţeni, martori acestui fapt. Peste puţine zile de la intrarea noastră în stăpânire, bandele de tâlhari erau prinse, risipite sau cuprinse de teroarea salutară a noilor legi. Siguranţa era restabilită, satele şi drumurile publice curăţate de făcători de rele şi garantate; încrederea în autoritate reapăru cu toate efectele sale atât de binefăcătoare pentru societate“.
 
Pe fondul unei ambiţii de a restabili ordinea, prefectul dispusese de două ori să se numere „populaţiunea“. Aşa încât, la începutul anului 1880, numărul total al locuitorilor era de 64.902: oraşul Constanţa - 5.454, plasa Constanţa – 6.385, plasa Mangalia – 12.433, plasa Hârşova – 8.825, plasa Medgidia – 11.493, plasa Silistra Nouă – 20.312.
 
După rasele la care aparţin, aflăm că români erau 14.884, turci – 14.947, tătari – 22.584, bulgari – 8.429, greci – 2.607, armeni – 295, israeliţi lehi – 395, israeliţi spanioli şi caraimi – 73, lipoveni – 322, germani – 116, diferenţa de 250 constituind-o diferite naţionalităţi.
 
Conform noii legi de organizare comunală, o comună trebuia să cuprindă cel puţin 100 de familii, în timp ce un sat cu un număr mai mic de 100 de familii trebuia să facă o cerere specială prin care se obliga să întreţină toate cheltuielile serviciului comunal. Astfel, au fost identificate 79 de comune în tot judeţul, împărţite pe cinci „plăşi“, din care şapte urbane şi 72 rurale.
 
Din punct de vedere financiar, în 1880, suma totală a veniturilor comunelor urbane şi rurale ajunsese la 349.303 lei şi 74 de bani. La data prezentării dării de seamă, în tot judeţul existau 37 de şcoli de băieţi şi fete: câte două în Constanţa şi Mangalia, 13 în Silistra Nouă, nouă în Megidie, 11 în Hîrşova. Populaţia şcolară era în număr aproximativ de 1.560 băieţi şi fete, dintre 1.200 de băieţi şi 360 de fete.
 
Existau în cuprinsul judeţului 25 de biserici române, nouă bulgare, o biserică greacă şi una armeană. Pentru catedrala română din oraşul Constanţa Guvernul alocase 25.000 de lei.
 
Pentru bolnavii săraci, în Constanţa se găsea un spital în care erau trataţi pe zi între 20 şi 35 de bolnavi.
 
În ceea ce priveşte infrastructura, Ministerul lucrărilor publice alocase 100.000 de lei noi pentru şoselele din Dobrogea şi cu toate că nu existau ingineri care să conducă lucrările, s-au găsit oameni speciali cărora li s-au atribuit aceste sarcini.
 
În final, iată ce frumos descrie transformarea oraşului Constanţa: „Am dispus încă de la început ca cea mai mare parte a fondurilor sale să fie întrebuinţate pentru îmbunătăţirea comunicaţiunilor şi pentru înfrumuseţarea sa. Viitorul primului port de mare al României, viitor plin de mari speranţe, depinde în bună parte şi de modul cum comuna îşi va face datoria. Dar totul este de sperat de la lumina şi devotamentul pentru binele public al primarului şi consilierilor săi. Din parte-ne nu am lipsit şi nu vom lipsi a participa împreună cu dânşii la opera de prefacere în bine a acestui frumos şi important oraş. Deja chestiunea apei şi crearea unei pieţe de cereale la marginea oraşului sunt în studiu. Se vor pava şi repava noi străzi. Clădirile noi sunt numeroase; altele sunt proiectate. Marele hotel «Carol I» va contribui puternic la înmulţirea vizitatorilor pentru băile de mare. Căci pe lângă un mare oraş comercial, Constanţa va fi şi o staţiune balneară dintre cele mai frecventate“.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Istoria învățământului dobrogean merită o nouă monografie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

24 Feb 2018 364

#citeşteDobrogea Evreii din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Feb 2018 658

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (II)

23 Feb 2018 434

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (I)

22 Feb 2018 945

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.3) - W. Hamm (Germania)

21 Feb 2018 426

#citeşteDobrogea Scriitorul dobrogean Ovidiu Dunăreanu, la ceas aniversar

21 Feb 2018 587

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV) (galerie foto)

21 Feb 2018 816

#citeşteDobrogea Turcii, tătarii şi Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2018 2025

Mesopotamia Apusului, Strategatul Dristrei, Thema Paristrion Tulburata istorie a Dobrogei în sec. X - XI

20 Feb 2018 512

„Moşierul de la Hasancea“, Constantin Pariano - omul politic, administratorul şi luptătorul pentru drepturile dobrogenilor (II)

20 Feb 2018 1501

#citeşteDobrogea Şcoli româneşti pe teritoriul bulgar (IV). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

19 Feb 2018 549

Dobrogea în perioada otomană (I) Poruncile sultanilor Soliman Magnificul şi Selim al II-lea Beţivul (galerie foto)

19 Feb 2018 2512

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 465

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (III). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Feb 2018 2020

#citeşteDobrogea 177 de ani de la naşterea lui Mihail Suţu, corifeul ştiinţei numismatice

15 Feb 2018 506

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (II). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Feb 2018 406

Oamenii cetății, despre Biblioteca Virtuală - Dobrogea de ieri și de azi. Recurs la memorie - „Analele Dobrogei“

15 Feb 2018 1638

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 439

#citeșteDobrogea Bisericile din Dobrogea otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2018 2091

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III) - galerie foto

14 Feb 2018 1187

Constantin Pariano, „moșierul de la Hasancea“ (I)

13 Feb 2018 1080

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

13 Feb 2018 1810

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)

12 Feb 2018 620

#citeşteDobrogea „I-a venit de hac!“ De unde vine expresia. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2018 4485

Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

12 Feb 2018 1582

Cu drag despre Dobrogea. O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanţa despre digitalizarea... trecutului şi încrederea în viitor (galerie foto)

12 Feb 2018 2055

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea scriitorului dobrogean Pericle Martinescu

11 Feb 2018 552

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 1020

#citeşteDobrogea 101 ani de la naşterea patriarhului baletului constănţean, Oleg Danovski

09 Feb 2018 783

#citeșteDobrogea „Să se dea ordin tuturor primarilor ca, în zilele de duminică și sărbători, să fie închise toate crâșmele.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală

09 Feb 2018 1462

#citeşteDobrogea Şcoli româneşti pe teritoriul bulgar (I). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Feb 2018 3232

#citeşteDobrogea George Enescu, în concert la Constanţa, acum 102 ani

08 Feb 2018 1361

#citeșteDobrogea Amintiri despre ospitalierii slujitori ai Domnului de la Saon, Celic și Slava. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Feb 2018 2413

#citeşteDobrogea Corpul didactic, din modestul salariu, a oferit o bursă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2018 1322

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 622

#citeşteDobrogea 129 de ani de la naşterea lui Krikor H. Zambaccian, un mecena dobrogean

07 Feb 2018 611

#citeșteDobrogea Un oraș comercial nu putea exista fără o școală comercială. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Feb 2018 1568

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)

07 Feb 2018 928

#citeşteDobrogea Greutăţile începutului de învăţământ marinăresc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Feb 2018 379

#citeşteDobrogea 122 de ani de la naşterea lui Vasile Canarache, ctitor a numeroase edificii dobrogene

06 Feb 2018 552

Stela Palmată - Demonul cu ochii răi

06 Feb 2018 1305

#citeşteDobrogea Comorile... verzi din pădurile Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Feb 2018 751

Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

05 Feb 2018 1841

#citeşteDobrogea Chiar regele Carol I s-a opus desfiinţării Gimnaziului „Mircea cel Bătrân“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Feb 2018 700

#citeşteDobrogea Însemnătatea şcolilor profesionale în viaţa economică a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Feb 2018 739

#citeşte Dobrogea 124 de ani de la naşterea marelui pictor dobrogean Lucian Grigorescu

02 Feb 2018 549

#citeşteDobrogea Unde sunt pădurile de altădată din Dobrogea? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Feb 2018 4031

#citeşteDobrogea Iată cum erau atraşi profesori buni la ţară! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 Feb 2018 2429

#citeşteDobrogea Nici la 1924 nu lua Bacalaureatul oricine. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 Feb 2018 4180

#scrieDobrogea Apeductele Tomisului, lungul drum al apei şi al legendelor

31 Jan 2018 5542