Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 137 de ani de la prima „dare de seamă“ a prefectului Remus Opreanu

Pe 18 ianuarie 1881, prefectul Remus Opreanu prezenta Consiliului General al judeţului Constanţa prima dare de seamă, mărturie documentată asupra realităţilor Dobrogei din acea perioadă, oferită generaţiilor de astăzi de istoricul Stoica Lascu în lucrarea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 
Aflat în faţa primului Consiliu Judeţean al Constanţei, Remus Opreanu afirma: „Ceea ce domnilor consilieri, în mare parte, cade, pentru viitor, în datoria dvoastră, a fost încredinţat până acum grijei şi răspunderii noastre. Pentru aceea mă simt obligat a vă expune, în general, situaţiunea în care s-a aflat judeţul de la 23 noiembrie 1878, data memorabilă a anexiunii Dobrogei la România, până astăzi. 
 
Punându-vă în poziţiune a cunoaşte acţiunea administraţiunii care a creat starea actuală de lucruri, veţi putea, ştiind ce s-a făcut, vedea ce este de făcut pentru viitor. Când am venit, o mare parte a judeţului era acoperită de ruine. Sate bogate şi prospere altădată dispăruseră sau nu mai rămăsese dintr-însele decât ziduri dărâmate. Ce erau Argâr-Ahmet, Sarai Muslu, Șiriu, Capugi, Curugea, Cartal, Terzichioi, Satişchioi, Boascic, Erchesik, Baltagi, Caramurat, Canara, Anadolkioi, Murfatlar, spre nordul liniei ferate, Ilanlîk, Hoscadîn, Daulikioi, Derechioi, Armutiu, pe frontieră, Tusla, Mahmut Cuius, Idris Cuius, Cacemac, Mulceova, Talaşman etc, mai în centrul judeţului, ca să nu numesc decât satele mai importante. Grămezi de ruine. Câmpurile asemenea, în cea mai mare parte pustii. Ce erau Mangalia, Megidie, Hîrşova, Constanţa chiar în cartierele ocupate altădată de populaţiunea mahometană? Știţi toţi că urmele unui timp plin de nenorociri nu s-au şters cu desăvârşire. Teatrul ultimului resbel nu fusese în Dobrogea. Lupte mari nu s-au dat în aceste locuri. Dar urele şi pasiunile de tot felul se deslănţuiseră. Autoritate care să pună frâu răului nu era. 
 
Dar mai este autoritate legală când urei este dat cuvântul? Setea de răsbunare, aviditatea fioroasă a câştigului cu orice preţ, fanatismul superstiţios produsese acea stare de lucruri care, încă de la primii paşi, ne impuneau o imensă grijă şi o excesivă responsabilitate“.
 
În aceiaşi termeni, prefectul a continuat să vorbească despre „ordinea publică foarte sdruncinată“, despre „bande de tâlhari ce cutreierau judeţul“: „Prin sate spaima era la culme. Nimeni nu mai era sigur de existenţa şi avutul său. Crime oribile se comiteau sau se pregăteau a se comite. De-abia ne instalaserăm şi cete numeroase de locuitori veneau şi, nu ne cereau, dar ne implorau cu lacrimi, siguranţa vieţii cel puţin. Furtişaguri de vite se efectuau ziua fără temere“.
 
Starea aceasta dezastruoasă avea să se reglementeze odată cu primele legi. „Ne-a trebuit foarte puţin timp ca să restabilim ordinea publică. Aţi fost, domnilor consilieri judeţeni, martori acestui fapt. Peste puţine zile de la intrarea noastră în stăpânire, bandele de tâlhari erau prinse, risipite sau cuprinse de teroarea salutară a noilor legi. Siguranţa era restabilită, satele şi drumurile publice curăţate de făcători de rele şi garantate; încrederea în autoritate reapăru cu toate efectele sale atât de binefăcătoare pentru societate“.
 
Pe fondul unei ambiţii de a restabili ordinea, prefectul dispusese de două ori să se numere „populaţiunea“. Aşa încât, la începutul anului 1880, numărul total al locuitorilor era de 64.902: oraşul Constanţa - 5.454, plasa Constanţa – 6.385, plasa Mangalia – 12.433, plasa Hârşova – 8.825, plasa Medgidia – 11.493, plasa Silistra Nouă – 20.312.
 
După rasele la care aparţin, aflăm că români erau 14.884, turci – 14.947, tătari – 22.584, bulgari – 8.429, greci – 2.607, armeni – 295, israeliţi lehi – 395, israeliţi spanioli şi caraimi – 73, lipoveni – 322, germani – 116, diferenţa de 250 constituind-o diferite naţionalităţi.
 
Conform noii legi de organizare comunală, o comună trebuia să cuprindă cel puţin 100 de familii, în timp ce un sat cu un număr mai mic de 100 de familii trebuia să facă o cerere specială prin care se obliga să întreţină toate cheltuielile serviciului comunal. Astfel, au fost identificate 79 de comune în tot judeţul, împărţite pe cinci „plăşi“, din care şapte urbane şi 72 rurale.
 
Din punct de vedere financiar, în 1880, suma totală a veniturilor comunelor urbane şi rurale ajunsese la 349.303 lei şi 74 de bani. La data prezentării dării de seamă, în tot judeţul existau 37 de şcoli de băieţi şi fete: câte două în Constanţa şi Mangalia, 13 în Silistra Nouă, nouă în Megidie, 11 în Hîrşova. Populaţia şcolară era în număr aproximativ de 1.560 băieţi şi fete, dintre 1.200 de băieţi şi 360 de fete.
 
Existau în cuprinsul judeţului 25 de biserici române, nouă bulgare, o biserică greacă şi una armeană. Pentru catedrala română din oraşul Constanţa Guvernul alocase 25.000 de lei.
 
Pentru bolnavii săraci, în Constanţa se găsea un spital în care erau trataţi pe zi între 20 şi 35 de bolnavi.
 
În ceea ce priveşte infrastructura, Ministerul lucrărilor publice alocase 100.000 de lei noi pentru şoselele din Dobrogea şi cu toate că nu existau ingineri care să conducă lucrările, s-au găsit oameni speciali cărora li s-au atribuit aceste sarcini.
 
În final, iată ce frumos descrie transformarea oraşului Constanţa: „Am dispus încă de la început ca cea mai mare parte a fondurilor sale să fie întrebuinţate pentru îmbunătăţirea comunicaţiunilor şi pentru înfrumuseţarea sa. Viitorul primului port de mare al României, viitor plin de mari speranţe, depinde în bună parte şi de modul cum comuna îşi va face datoria. Dar totul este de sperat de la lumina şi devotamentul pentru binele public al primarului şi consilierilor săi. Din parte-ne nu am lipsit şi nu vom lipsi a participa împreună cu dânşii la opera de prefacere în bine a acestui frumos şi important oraş. Deja chestiunea apei şi crearea unei pieţe de cereale la marginea oraşului sunt în studiu. Se vor pava şi repava noi străzi. Clădirile noi sunt numeroase; altele sunt proiectate. Marele hotel «Carol I» va contribui puternic la înmulţirea vizitatorilor pentru băile de mare. Căci pe lângă un mare oraş comercial, Constanţa va fi şi o staţiune balneară dintre cele mai frecventate“.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Coranul Principelui Dimitrie Cantemir”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

10 Dec 2018 301

Trubadurii interbelici și legăturile lor cu Dobrogea - Artiști și reprezentații din anii 20-30 (I) (galerie foto)

10 Dec 2018 285

#citeşteDobrogea „Învățam câte 3-4 elevi pe o carte de citire sau aritmetică”. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (IV)

08 Dec 2018 725

#citeșteDobrogea „Zidirea lumilor și a sufletului omului”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constața

07 Dec 2018 561

citeşteDobrogea „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa (III)

07 Dec 2018 605

#citeșteDobrogea „Despre îngeri și diavoli”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

06 Dec 2018 420

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

06 Dec 2018 1026

#Dobrogeaetnică Ecouri la evenimentul „Etniile împreună pentru Dobrogea!”. Cotidianul ZIUA de Constanţa, felicitat de academicieni

06 Dec 2018 461

Poveştile pietrelor antice (IV) Vestigiile Dobrogei Romane (Nifon, Niculiţel - Sanctuarul Dianei Regina şi preoţii lui Iupiter Dolichenus)

05 Dec 2018 256

#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Dec 2018 364

#CiteşteDobrogea Comunităţi etnice stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Tătarii (II) (galerie foto)

05 Dec 2018 1740

#citeşteDobrogea Misteriosul manuscris găsit în rama unui tablou. „Legenda satului Cotu Văii”, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

05 Dec 2018 1546

#citeşteDobrogea „Nedreptatea totdeauna se răsbună“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

04 Dec 2018 339

#citeşteDobrogea „Delfinul, zimbrul Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Dec 2018 786

Cel mai mare drapel din Dobrogea a fost înălțat aseară la Pavilionul Expozițional

01 Dec 2018 795

Poveştile pietrelor antice (II) Vestigiile Dobrogei Romane (Dorobanţu, Băltăgeşti, Gârliciu)

28 Nov 2018 750

#citeșteDobrogea 106 ani de la naşterea marelui matematician constănţean Nicolae N. Mihăileanu. Un mircist devenit efigie a unui concurs naţional

28 Nov 2018 619

Poveştile pietrelor antice (I) Vestigiile Dobrogei Romane (Seimeni)

27 Nov 2018 571

Dobrogea și românii dobrogeni în anul 1850

26 Nov 2018 581

#citeșteDobrogea „A-și face mendrele”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

26 Nov 2018 1079

La Centrul pentru tineret „Jean Constantin“ Elevi constănţeni, împreună cu profesorii lor, vor viziona documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“

24 Nov 2018 531

#Dobrogeaetnică Laudatio comandorul profesor Constantin (Bibi) Costăchescu (1909 - 1982)

24 Nov 2018 150

#Dobrogeaetnică Laudatio contraamiralul Horia Macellariu (1894 - 1989)

24 Nov 2018 137

#Dobrogeaetnică Laudatio Garabet Kumbetlian

24 Nov 2018 142

#Dobrogeaetnică Laudatio Ion Drugan (5 ianuarie 1925 - 10 decembrie 2013)

24 Nov 2018 136

#Dobrogeaetnică Laudatio Mehmet Niyazi (1878 - 1931)

24 Nov 2018 166

#Dobrogeaetnică Laudatio Mihai Irimia

24 Nov 2018 152

#Dobrogeaetnică Laudatio Simion Tavitian

24 Nov 2018 139

#Dobrogeaetnică Laudatio Vasile Canarache (1896-1969)

24 Nov 2018 159

#Dobrogeaetnică Laudatio Jean Ionescu (9 iunie 1928 - 16 ianuarie 1993)

24 Nov 2018 134

#Dobrogeaetnică Laudatio Preot Nicolae Paveliu

24 Nov 2018 165

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

24 Nov 2018 166

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

24 Nov 2018 182

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

24 Nov 2018 148

#Dobrogeaetnică Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

24 Nov 2018 150

#Dobrogeaetnică Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

24 Nov 2018 150

#Dobrogeaetnică Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

24 Nov 2018 142

#Dobrogeaetnică Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

24 Nov 2018 154

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța

24 Nov 2018 190

#Dobrogeaetnică Mesajul de mulțumire al fiicelor istoricului Mihai Irimia

24 Nov 2018 143

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Gelaledin Nezir, general maior în rezervă, consilier al ministrului Afacerilor Interne, reprezentantul etniei turce

24 Nov 2018 195

#Dobrogeaetnică Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

24 Nov 2018 169

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Gheorghe Hagi, citit de Elena Frîncu

24 Nov 2018 160

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

24 Nov 2018 285

#Dobrogeaetnică Mesajul prof. Adrian Bavaru, consulul onorific al Italiei la Constanța

24 Nov 2018 157

#Dobrogeaetnică Mesajul liderului ComunitățIi Poloneze din Constanța, Barbara Breabăn

24 Nov 2018 157

#Dobrogeaetnică Mesajul prof. dr. Kemal Hașim Karpat, citit de lect. univ. dr. Denis Ibadula

24 Nov 2018 682

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Nicolae Artion, președintele Comunității rușilor-lipoveni Constanța

24 Nov 2018 178

#Dobrogeaetnică Mesajul lui Stere Gulea, citit de Carmen Aldea Vlad - mesajul Comunității Aromâne

24 Nov 2018 175

#Dobrogeaetnică Mesajul prof. Echrem Gafar, reprezentant al etniei tătarilor

24 Nov 2018 218