Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 137 de ani de la prima „dare de seamă“ a prefectului Remus Opreanu

Pe 18 ianuarie 1881, prefectul Remus Opreanu prezenta Consiliului General al judeţului Constanţa prima dare de seamă, mărturie documentată asupra realităţilor Dobrogei din acea perioadă, oferită generaţiilor de astăzi de istoricul Stoica Lascu în lucrarea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 
Aflat în faţa primului Consiliu Judeţean al Constanţei, Remus Opreanu afirma: „Ceea ce domnilor consilieri, în mare parte, cade, pentru viitor, în datoria dvoastră, a fost încredinţat până acum grijei şi răspunderii noastre. Pentru aceea mă simt obligat a vă expune, în general, situaţiunea în care s-a aflat judeţul de la 23 noiembrie 1878, data memorabilă a anexiunii Dobrogei la România, până astăzi. 
 
Punându-vă în poziţiune a cunoaşte acţiunea administraţiunii care a creat starea actuală de lucruri, veţi putea, ştiind ce s-a făcut, vedea ce este de făcut pentru viitor. Când am venit, o mare parte a judeţului era acoperită de ruine. Sate bogate şi prospere altădată dispăruseră sau nu mai rămăsese dintr-însele decât ziduri dărâmate. Ce erau Argâr-Ahmet, Sarai Muslu, Șiriu, Capugi, Curugea, Cartal, Terzichioi, Satişchioi, Boascic, Erchesik, Baltagi, Caramurat, Canara, Anadolkioi, Murfatlar, spre nordul liniei ferate, Ilanlîk, Hoscadîn, Daulikioi, Derechioi, Armutiu, pe frontieră, Tusla, Mahmut Cuius, Idris Cuius, Cacemac, Mulceova, Talaşman etc, mai în centrul judeţului, ca să nu numesc decât satele mai importante. Grămezi de ruine. Câmpurile asemenea, în cea mai mare parte pustii. Ce erau Mangalia, Megidie, Hîrşova, Constanţa chiar în cartierele ocupate altădată de populaţiunea mahometană? Știţi toţi că urmele unui timp plin de nenorociri nu s-au şters cu desăvârşire. Teatrul ultimului resbel nu fusese în Dobrogea. Lupte mari nu s-au dat în aceste locuri. Dar urele şi pasiunile de tot felul se deslănţuiseră. Autoritate care să pună frâu răului nu era. 
 
Dar mai este autoritate legală când urei este dat cuvântul? Setea de răsbunare, aviditatea fioroasă a câştigului cu orice preţ, fanatismul superstiţios produsese acea stare de lucruri care, încă de la primii paşi, ne impuneau o imensă grijă şi o excesivă responsabilitate“.
 
În aceiaşi termeni, prefectul a continuat să vorbească despre „ordinea publică foarte sdruncinată“, despre „bande de tâlhari ce cutreierau judeţul“: „Prin sate spaima era la culme. Nimeni nu mai era sigur de existenţa şi avutul său. Crime oribile se comiteau sau se pregăteau a se comite. De-abia ne instalaserăm şi cete numeroase de locuitori veneau şi, nu ne cereau, dar ne implorau cu lacrimi, siguranţa vieţii cel puţin. Furtişaguri de vite se efectuau ziua fără temere“.
 
Starea aceasta dezastruoasă avea să se reglementeze odată cu primele legi. „Ne-a trebuit foarte puţin timp ca să restabilim ordinea publică. Aţi fost, domnilor consilieri judeţeni, martori acestui fapt. Peste puţine zile de la intrarea noastră în stăpânire, bandele de tâlhari erau prinse, risipite sau cuprinse de teroarea salutară a noilor legi. Siguranţa era restabilită, satele şi drumurile publice curăţate de făcători de rele şi garantate; încrederea în autoritate reapăru cu toate efectele sale atât de binefăcătoare pentru societate“.
 
Pe fondul unei ambiţii de a restabili ordinea, prefectul dispusese de două ori să se numere „populaţiunea“. Aşa încât, la începutul anului 1880, numărul total al locuitorilor era de 64.902: oraşul Constanţa - 5.454, plasa Constanţa – 6.385, plasa Mangalia – 12.433, plasa Hârşova – 8.825, plasa Medgidia – 11.493, plasa Silistra Nouă – 20.312.
 
După rasele la care aparţin, aflăm că români erau 14.884, turci – 14.947, tătari – 22.584, bulgari – 8.429, greci – 2.607, armeni – 295, israeliţi lehi – 395, israeliţi spanioli şi caraimi – 73, lipoveni – 322, germani – 116, diferenţa de 250 constituind-o diferite naţionalităţi.
 
Conform noii legi de organizare comunală, o comună trebuia să cuprindă cel puţin 100 de familii, în timp ce un sat cu un număr mai mic de 100 de familii trebuia să facă o cerere specială prin care se obliga să întreţină toate cheltuielile serviciului comunal. Astfel, au fost identificate 79 de comune în tot judeţul, împărţite pe cinci „plăşi“, din care şapte urbane şi 72 rurale.
 
Din punct de vedere financiar, în 1880, suma totală a veniturilor comunelor urbane şi rurale ajunsese la 349.303 lei şi 74 de bani. La data prezentării dării de seamă, în tot judeţul existau 37 de şcoli de băieţi şi fete: câte două în Constanţa şi Mangalia, 13 în Silistra Nouă, nouă în Megidie, 11 în Hîrşova. Populaţia şcolară era în număr aproximativ de 1.560 băieţi şi fete, dintre 1.200 de băieţi şi 360 de fete.
 
Existau în cuprinsul judeţului 25 de biserici române, nouă bulgare, o biserică greacă şi una armeană. Pentru catedrala română din oraşul Constanţa Guvernul alocase 25.000 de lei.
 
Pentru bolnavii săraci, în Constanţa se găsea un spital în care erau trataţi pe zi între 20 şi 35 de bolnavi.
 
În ceea ce priveşte infrastructura, Ministerul lucrărilor publice alocase 100.000 de lei noi pentru şoselele din Dobrogea şi cu toate că nu existau ingineri care să conducă lucrările, s-au găsit oameni speciali cărora li s-au atribuit aceste sarcini.
 
În final, iată ce frumos descrie transformarea oraşului Constanţa: „Am dispus încă de la început ca cea mai mare parte a fondurilor sale să fie întrebuinţate pentru îmbunătăţirea comunicaţiunilor şi pentru înfrumuseţarea sa. Viitorul primului port de mare al României, viitor plin de mari speranţe, depinde în bună parte şi de modul cum comuna îşi va face datoria. Dar totul este de sperat de la lumina şi devotamentul pentru binele public al primarului şi consilierilor săi. Din parte-ne nu am lipsit şi nu vom lipsi a participa împreună cu dânşii la opera de prefacere în bine a acestui frumos şi important oraş. Deja chestiunea apei şi crearea unei pieţe de cereale la marginea oraşului sunt în studiu. Se vor pava şi repava noi străzi. Clădirile noi sunt numeroase; altele sunt proiectate. Marele hotel «Carol I» va contribui puternic la înmulţirea vizitatorilor pentru băile de mare. Căci pe lângă un mare oraş comercial, Constanţa va fi şi o staţiune balneară dintre cele mai frecventate“.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 349

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 643

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 542

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1132

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 553

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 777

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 691

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 116

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1358

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 724

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 740

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1158

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 556

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 677

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 837

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1210

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 862

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 750

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 995

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1550

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2141

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2942

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 714

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1053

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1344

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 889

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1980

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1280

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1015

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4310

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 912

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 910

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 561

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 933

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 546

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1103

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1453

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1125

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 802

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2381

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 804

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 1999

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4857

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 759

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1848

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1409

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2203

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 929

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 131

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2963