Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 95 de ani de la naşterea diplomatului Agop Bezerian, căruia îi datorăm traduceri de excelenţă - „Mahabharata“, „Ramayana“


Poate nu mulţi sunt cei care ştiu că, datorită diplomatului dobrogean Agop Bezerian, am putut citi lucrări precum „Mahabharata“, „Ramayana“ şi chiar „Om bogat, om sărac“, de Irvin Shaw, „Fălci“, de Peter Benchley, sau Enciclopedia fenomenelor neelucidate, de Jerome Clark, cărora li se adaugă alte peste 20 de titluri, unele fiind traduse împreună cu fiica sa, Daniela.
 
Născut la Constanţa pe 8 martie 1923, fiul lui Antranic şi al lui Gayane, Agop Bezerian a absolvit Liceul Comercial, după care a urmat cursurile Academiei Comerciale din Bucureşti. La vârsta de 20 de ani este încorporat, urmând Şcoala de Ofiţeri de rezervă de la Ploieşti, unde este prins şi de ultima fază a celui de-al Doilea Război Mondial.
 
Participă astfel la luptele din Valea Prahovei, după încheierea păcii fiind lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent. După întoarcerea în oraşul natal, îndeplineşte funcţia de profesor suplinitor la Liceul Comercial de Băieţi din Constanţa.
 
În 1947 se înscrie la cursurile Institutului de Relaţii Internaţionale din Bucureşti, după absolvire fiind angajat în Ministerul de Externe în calitate de cadru diplomatic. A funcţionat în acest domeniu timp de trei decenii şi jumătate, până la pensionarea sa din 1983.
 
Aproape 19 ani din cariera sa diplomatică a activat peste hotare, în misiunile diplomatice ale României, astfel: 1949 - în Turcia, la Ambasada României de la Ankara, apoi ca şef al Consulatului General de la Istanbul; 1952 - participă la înfiinţarea primei Ambasade a României la New Delhi (India); 1962-1965 - la Ambasada României de la Beijing (China).
Cel mai îndelungat post al său a fost acela de consilier al Ambasadei României de la Teheran (1973-1980), după cum cel mai scurt post a fost acela de însărcinat cu afaceri a.i. al României la Bagdad, Irak, unde a rămas doar trei luni.
 
A îndeplinit misiuni diplomatice temporare şi în Liban (1950), Sri Lanka (1958), R.P. Mongolă (1964), India (1968), Pakistan (1972). În toate misiunile diplomatice ale României unde a activat a deţinut, în repetate rânduri, funcţia de şef de misiune a.i., în timpul absenţei titularului.
Pentru îndelungata sa activitate diplomatică a fost distins cu ordine şi medalii.
 
Absolvent al Facultăţii de limbi germanice şi posesor al certificatului de traducător din limbile franceză şi engleză, desfăşoară, după pensionare, o bogată activitate de traducător, colaborând cu edituri prestigioase: „Univers“, „Minerva“, „Saeculum şi Vestala“.
În 1993 este primit în Uniunea Scriitorilor din România.
În decembrie 2013, în sala de Consiliu a Primăriei sectorului 2 Bucureşti, s-a desfăşurat Gala Premiilor Filialelor din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România, prezidată de Nicolae Manolescu, președintele USR, Neculai Onțanu, Primarul Sectorului 2, Varujan Vosganian, vicepreședinte al USR, prilej cu care, la categoria Traduceri literare, Premiul „Opera Omnia“ a fost acordat diplomatului dobrogean Agop Bezerian (premiu susținut de Uniunea Armenilor din România).
 
Un alt eveniment marcant a fost cel organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, în mai 2009, când a fost lansat volumul „Descoperirea Asiei. Memoriile unui diplomat de carieră al României“, de Agop Bezerian. Au vorbit: George G. Potra, director al Fundaţiei Europene Titulescu; Nicolae Ştefan, ambasador; Lucian Petrescu, ambasador; Ion Oprişan, director al Editurilor „Saeculum şi Vestala“ (mesaj citit de Daniela Bezerian); Mihai Stepan Kazazian, redactor-şef al revistei „Ararat“.
 
Agop Bezerian a mai tradus de-a lungul timpului numeroase volume, din limba engleză, din care spicuim: „Jocul de smarald“, de Ioan Petru Culianu (Editura Polirom), „Ramayana povestită în proză“ (Editura Saeculum I.O., Vestala), „Straniul caz al doctorului Jekyll şi al domnului Hyde“, de Robert Louis Stevenson (Editura Saeculum ), „Cine călărește un tigru“, de Bhattacharya, Bhabani (Editura Univers).
 
Sursa text: Dicţionar de personalităţi dobrogene, volumul II
 
Surse foto: http://www.araratonline.com/, http://titulescu.eu/
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1084

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 1165

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2643

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 1042

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 1167

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 788

#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea

11 Apr 2018 1654

Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 „Dobrogea, împărțită și sub dublă ocupație”

07 Apr 2018 1773

#citeşteDobrogea 106 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Constanţa. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

29 Mar 2018 1248

#citeșteDobrogea La Constanța existau patru farmacii, „ceea ce era enorm pentru minuscula populație a orașului“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Mar 2018 1805

#citeşteDobrogea Consecinţele fatale ale regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Mar 2018 1938

#citeșteDobrogea 130 de ani de la nașterea avocatului Hurmuz Aznavorian. Destinul unui profesionist de renume

26 Mar 2018 1466

#citeşteDobrogea 97 de ani de la naşterea poetului dobrogean Traian Coşovei

24 Mar 2018 1794

#citeşteDobrogea Cele patru cauze ale amânării timp de 30 de ani a abolirii regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Mar 2018 2086

#citeşteDobrogea 120 de ani de la reformarea învăţământului românesc. Ceea ce suntem îi datorăm vizionarului Spiru C. Haret. Şi nimic actualilor...

23 Mar 2018 1429