#citeşteDobrogea „Ce cantitate de cultură şi de ce calitate se răspândeşte în timpul verii pe litoral“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Cel mai probabil, poate părea de-a dreptul utopic să vorbeşti de act cultural sau teatral pe un litoral acaparat de cluburi, de altfel aliniat unui trend care acum patru decenii părea imposibil.
 
Aflată în Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi” prin bunăvoinţa teatrologului Anaid Tavitian, revista „Teatrul” prilejuieşte rememorarea istoriei acestei arte, pentru că ce este presa altceva decât depozitarul unor evenimente peste care nu trebuie să trecem ca aparţinând unui „cândva” îngropat de vreme…


 
În numărul 4  al acestei reviste, din luna aprilie 1976, am descoperit o interesantă dezbatere despre repertoriul estival din grădinile de vară ale litoralului, care ar putea da de gândit administratorilor actuali. Sudul litoralului încă este luat cu asalt de mulţi români care nu ştiu cum să-şi mai petreacă serile, neavând în oferta de timp liber mai nimic.
 
Iată ce consemna acum patru decenii jurnalistul Stan Vlad, în perioada în care, concomitent cu Gala teatrului românesc, la Constanţa se desfăşura şi colocviul cu tema „Actualitatea repertoriului estival şi funcţia educativă”, cu doar câteva luni înainte de debutul sezonului estival.
 
La colocviu au participat cu comunicări Nicolae Călinoiu, director adjunct al Direcţiei instituţiilor de spectacol artistic şi a artelor plastice, Gheorghe Munteanu, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Constanţa, Natalia Atanasiu, cronicar teatral al ziarului „Scânteia”, dar şi Horia Lovinescu, Alfred Hoffman, Constantin Dinischiotu, Romeo Profit, Ileana Ploscaru, Gheorghe Jora, Saşa Georgescu, Gheorghe Zanchi.
 
„Perioada estivală concentrează, în staţiunile turistice şi balneoclimaterice, mari colectivităţi umane şi este firesc ca instituţiile cultural-artistice să se îndrepte, în lunile respective, spre aceste locuri şi să-şi caute acolo publicul.
În acest context, litoralul (dar nu numai el) are o caracteristică aparte: în perioada estivală el devine şi o fereastră a ţării către străinătate. Tocmai de aceea, avem datoria de a organiza în aşa fel stagiunea estivală încât să facem o bună propagandă culturii şi artei naţionale, să dăm, în fond, posibilitatea oaspeţilor veniţi din alte ţări să aprecieze valorile spirituale ale poporului nostru. Această semnificaţie deosebită şi calitatea culturală şi autentic artistică a stagiunii estivale (până azi, în bună măsură înţeleasă uneori ca o supapă de exercitare a prostului-gust, dacă nu chiar a trivialului drapat cu pretenţii artistice) a fost amplu dezbătută de Valentin Silvestru. Pe bună dreptate, el punea întrebarea: ce cantitate de cultură şi de ce calitate se răspândeşte în timpul verii pe litoral sau în celelalte staţiuni balneare ori climaterice din ţară?
 
A reţinut atenţia şi ideea Nataliei Atanasiu de a gândi noţiunea de estival ca un moment prielnic festivalurilor – teatrale, folclorice, muzicale etc. - aşadar, unor manifestări artistice de maximă selecţiune valorică. Pe aceeaşi linie de preocupări, vorbitoarea a propus să se caute mai multe şi mai variate forme de integrare a naturii în spectacol, folosindu-se în acest scop locurile atât de frumoase şi adecvate existente atât pe malul mării, cât şi în alte zone ale ţării”.