Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Minele bogate ale Dobrogei, rămase poveste. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Parcurgând cele câteva pagini ale capitolului „Mine şi cariere din Dobrogea“, scris de ing. Gh. D. Cochino, după Radu Pascu, ne întoarcem cu regret către o perioadă de la care generaţii de înaintaşi sperau înflorirea economică a Dobrogei.
 
„Produsele solului dobrogean, din punct de vedere minier, se pot împărţi în două mari grupuri: în produse de carieră (granite, marmure, roce de construcţie etc.) şi produse de mine sau produse metalifere. Dezvoltarea mare pe care au luat-o carierele din Dobrogea se datoreşte nu numai faptului că Dobrogea a fost înzestrată cu toate varietăţile de roce ce se pot industrializa, dar şi prin aceea că majoritatea acestor cariere sunt în apropierea căilor de comunicaţie, lucru ce prezintă o foarte mare importanţă pentru exploatarea rentabilă a lor. Astfel găsim înşirate de-a lungul Dunării, începând de la Turtucaia şi până la Tulcea şi Mahmudia, cariere care au luat o foarte mare dezvoltare, datorită mai ales factorului transport“.
 
Calitatea granitului exploatat în NV Dobrogei este de calitate superioară, pavelele rezultate fiind întrebuinţate la pavarea capitalei, dar şi a celor mai multe oraşe din ţară. De asemenea, au fost pavate oraşe ca Odesa, Kiev, Rusciuc şi chiar Marsilia.
 
De asemenea, granitul de Carabalu rivalizează cu marmura neagră şi cea roşie, fiind întrebuinţat mai ales în străinătate, pentru realizarea de monumente. Numeroase alte cariere exploatau calcare marmoreene paleozoice în nordul Dobrogei, care satisfăceau inclusiv cererile pentru lucrări de artă în străinătate. Din piatra extrasă din carierele de la Canara s-a construit portul Constanţa, iar carierele din Cernavodă şi Topal au furnizat material pentru Podul „Regele Carol I“.
 
Tratat într-un subcapitol aparte, zăcământul de minereu cuprifer de la Altân-Tepe, situat pe teritoriul comunei Ceamurlia de Sus, s-a crezut, pe vremea turcilor, că ar fi fost de aur. Descoperită în 1897, de către Radu Pascu, mina Altân-Tepe a fost concesionată pe 50 de ani de Societatea „Creditul Minier“, care a construit o colonie mică pentru lucrători, prevăzută cu o şcoală şi o cantină. Intenţiile acestei societăţi erau de a crea o industrie metalurgică chiar în Dobrogea. „Până atunci, aşteptăm cu încredere rezultatul fericit al cercetărilor ce se fac şi cu convingerea că vom vedea luând fiinţă în Dobrogea cea mai importantă industrie metalurgică a cuprului din ţară“. 
 
Mai multe amănunte despre zăcămintele pe care Dobrogea le-a oferit ani la rând României şi străinătăţii puteţi citi, începând cu pagina 385, AICI.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 276

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 222

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 919

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 730

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 168

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1719

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 797

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 518

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1220

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 654

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 853

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 520

#citeşteDobrogea „Io, Mircea, mare voevod şi domn...“. 601 ani de la moartea primului unificator al Dobrogei cu Ţara Românească. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jan 2019 640

#citeşteDobrogea 121 de ani de la înfiinţarea Cercului literar „Ovidiu”, precursorul primei biblioteci constănţene. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

28 Jan 2019 741

#citeşteDobrogea „Sulumbria“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Jan 2019 694