Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Obiceiuri la aromâni - „Dacă nu te cuminţeşti, te dau liguciarilor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, semnată de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, face parte dintr-o colecţie rară de cărţi pe care ZIUA de Constanţa le oferă spre lecturare, în format digitalizat, tuturor celor interesaţi în special de obiceiurile diferitelor comunităţi trăitoare în Dobrogea începutului de secol XX.

 

Am reprodus anterior o serie de obiceiuri ale macedoromânilor, care s-au bucurat de interes din partea cititorilor, fapt ce ne îndreptăţeşte să continuăm a vi le reda, succint, pe cele care ni se par interesante.

 

 

Astăzi ne oprim asupra unui obicei interesant al macedoromânilor, intitulat „Liguciarii“, practicat în ziua de anul nou (Sf. Vasile) sau Aghia Vasili, cum îi zic aromânii, când tinerii se îmbrăcau în diferite costume cu măşti şi, purtând nişte clopote mari, alergau din casă în casă. Înainte de a intra, ei jucau în faţa casei şi li se dădeau bani, făină, brânză etc. Acolo unde nu erau bine primiţi, terminau cu cuvinte pline de revoltă la adresa gazdei: „Astă casă mare, / Mare şi fără har / Anul să adune ciorile / Ciorile şi cucuvelele“.

 

Conform descrierii autorului, tinerii începeau pregătirile cu o săptămână înaintea Anului Nou, când se îngrijeau de găsirea clopotelor, cel mai mare având greutatea de 4-5 kg şi purtând denumirea de „cambană“ (clopot de la gâtul ţapilor). 

În mâini ei aveau un cuţit în formă de sabie, făcut din lemn şi vopsit cu cerneală, de care se serveau în timpul jocului şi pe care li se puneau banii. Exista credinţa că sgomotul clopotelor va speria şerpii şi deci în primăvara ce va urma nu vor mai fi şerpi.

Altă credinţă: copiii mici, cum auzeau clopotele, se ascundeau, de frică să nu fie furaţi. Era şi un mijloc folosit de mame pentru a speria pe copiii neastâmpăraţi, spunându-le că-i vor lua liguciarii de unde şi zicătoarea: «ca s’nu faţi ghini, va ţi dau la liguciari» (dacă nu te cuminţeşti te dau liguciarilor)“.

 Dacă se întâmpla să se întâlnească pe drum două cete de liguciari, se luau la ceartă, cu sau fără motiv, şi apoi la bătaie.

„Se presupune că acest joc ar fi o reminiscenţă de pe timpul Romanilor, reamintind sărbătorile care se făceau de Romani pentru glorificarea acelora ce luptaseră şi învinseseră pe Decebal. Admiţând această ipoteză, ne putem explica lesne şi asemănarea jocului căluşarilor.

Până în 1923, acest joc era tolerat de greci, ba chiar încurajat de ei; după 1923, odată cu colonizarea aromânilor în ţară şi după plecarea turcilor, le-au interzis acest joc. Totuşi aromânii îl mai practică în ciuda legilor, dar de multe ori sunt victimele măsurilor represive ale autorităţilor greceşti“. 

Mai multe detalii despre obiceiurile macedoromânilor şi modul de viaţă al locuitorilor vechiului sat dobrogean, găsiţi în monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Constantin Papadopol, un artist modern - model pentru tânăra generaţie (galerie foto)

12 Jun 2019 1158

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 1941

#citeșteDobrogea In Memoriam Jean Ionescu, la 91 de ani de la naștere. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Jun 2019 1574

#citeșteDobrogea La mulți ani, Muezel Geambec! Cel mai longeviv impresar dobrogean împlinește 82 de ani

05 Jun 2019 2043

#citeşteDobrogea Genii dobrogene. Pe 1 iunie, matematicianul Dragoş Vaida împlineşte 86 de ani

01 Jun 2019 1094

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1204

#citeșteDobrogea La mulți ani, domnule academician Petre Frangopol! Mesaje de... acasă (document)

25 May 2019 1597

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 2768

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2195

#citeşteDobrogea România ar fi fost „ciungă“ fără polul său maritim. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 May 2019 1637

#citeșteDobrogea 136 de ani de la nașterea pictorului Gheorghe Sârbu, primul custode al pinacotecii de la mare

18 May 2019 556

#citeșteDobrogea Rasova, așezare românească de pe malul Dunării (I)

15 May 2019 2132

#citeşteDobrogea Magistrul juriului de la „Românii au talent“ împlineşte 63 de ani. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

29 Apr 2019 739

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

27 Apr 2019 938

#citeșteDobrogea Liberalism și liberali în Dobrogea centrală (II)

24 Apr 2019 588