Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Românii sunt îndemnați să se asocieze, pentru a contracara „elementele străine”


În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, alcătuit de istoricul Stoica Lascu, regăsim, o dată în plus, un articol din presa vremii, dedicat unei teme recurente - necesitatea unor asocieri economice, în scopul încurajării elementului românesc din Dobrogea.
 
În „Santinela Dobrogei”, I, nr. 3, din 1 mai 1894, autorul îndeamnă cu însuflețire la acțiunea comună a românilor, pentru a contracara influența străinilor, care „au pus mâna pe comerciu şi meserii.”
 

"Unde'i unul nu-i putere la nevoi şi la durere", a zis poetul în sublima sa inspiraţiune. În adevăr, ori cât ar lupta indivizii unui popor isolaţi unul de altul; ori cât de fertil ar fi terenul de activitate al fie-căruia; ori-care ar fi forţa aptitudinilor, de care dânşii ar dispune, în restrînsul cerc al unei activități singuratice; în lupta lor pentru existenţă vor trage pururea targa pe uscat, vor bate apa 'n piuă, până când vor cădea victime miseriei la urma urmelor. Spiritul de asociaţiune, tendinţa de conlucrare comună, unirea, solidaritatea şi ajutorarea mutuală, sunt principj'j tot atât de vechi ca lumea.

Cu cât un popor a fost mai însufleţit de aceste principii; cu cât s'a silit mai mult a 'şi întocmi din ele erectul seu de viaţă, cu atât acel popor a mers inainte cu paşi siguri pe calea progresului, pe calea propăşirei culturale şi economice, cu atât a eşit mai triumfător din împrejurările grele, ce eventual s-au pus în drumul său.

Toate operile mari ale omenirei, din cea mai depărtată antichitate şi până astă-zi, sunt resultatul firesc al acestor principii, şi deci pe basa lor, un popor cu vederi largi asupra viitorului său, 'şi regulează busola conducătoare a vieţei, pe marea furtunoasă, a nevoilor şi greutăţilor, strîns legate de chemarea sa în lume, de soarta şi destinele sale.

Dacă în împrejurări normale de viaţă; dacă la popoare cu elemente omogene, cestiunea de asociaţiuni în anumite direcţiuni şi cu scopuri bine definite de interes obştesc, s'a impus, ca o necesitate "sine-qua-non" de viaţă, cu cât mai mult se impune o atare cestiune la popoare în renascere, precum este poporul românesc, şi cu elemente eterogene, cari caută să înghită, să stingă existenţa elementului domnitor, precum este aici în Dobrogea?!

Streinii din această provincie au declarat un adeverat resboiu de exterminare elementului nostru românesc. În oraşe ca şi la sate eI se întind ca pecinginea.

Munca românului este supusă la capriciul lor speculativ. Speculă şi exploatează nevoile şi trebuinţele poporului românesc fără milă; căci nimeni nu'i concurează şi românul trebue să pice în ghiara lor. Streinii de aci, prin nepăsarea noastră au pus mâna pe comerciu şi meserii; două din cele mai principale artere de viaţă pentru un popor, două din cele mai mari surse de propăşire economică pentru o naţiune.

Să fie ori cât de bogat pământul unei ţeri; să producă ori cât de mult agricultura ei, acea ţară va da înapoi, pe câtă vreme comerciul şi meseriile vor fi în mâinile streinului, care n'are alt ideal de cât: îmbogăţirea fără muncă şi trudă, şi altă patrie de cât: nesăţioasa pungă pe care să o îndese cu munca şi sudoarea altora.

În faţa acestor adeveruri isbitoare, în faţa acestor împrejurări, care numaI bucurie şi fericire nu aduc neamului nostru, trebue să ne mulţumim numai cu constatarea lor?

Trebue să le lăsăm a'şi continua mersul lor până în sfârşit, sau trebue să le punem capăt o dată? Trebue, dar trebue să punem o dată capăt acestor rele, atât de dezastroase intereselor de viaţă a neamuluI nostru din această provincie, şi singurul mijloc nu poate fi altul, de cât înfiinţarea unei societăţi economice românești, unei societăţi, unde neamul nostru să-şi capitalizeze economiile realisate din ori-ce soiu de muncă, şi în care să găsească sprijin şi ajutorare, atât în voie cât şi în nevoie.

Această societate românească să împrumute din capitalul seu bani plugarului, comerciantului şi meseriaşului român din această provincie, în scopuri bine chibzuite şi bine definite, şi cu procente legale, ca să scape de uzura neomenoasă a cămătarilor streini.

În fie-care reşedinţă de plasă să'şi aibă câte o sucursală, care să fie la îndemâna românuluI, când necesitatea'i va impune să alerge la sprijinul societăţei.

În fie-care cătună chiar, societatea să deschidă, din fondurile şi pe respunderea eI, prăvăliI cu toate articolile trebuitoare vieţei zilnice, pe care să le desfacă neamuluI nostru pe preţurI modeste şi echitabile. Nevoile plugarului român să nu mai fie speculate şi exploatate de streini, cari fără mustrare de cuget ieau şapte preţuri pe un lucru vendut, mai ales la sate.

Prăvăliile deschise să fie conduse de români cu dor de binele şi fericirea neamului lor. Fondurile societăţei vor creşte cu paşi repezi; plugarul şi meseriaşul român vor munci pentru mărirea capitalului lor propriu, versat din timp în casa societăţei; comerciul român va lua un adeverat avânt, şi specula neomenoasă a streinilor se va îngropa în groapa ce denşii ne-o sapă nouă.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Înfiinţerea unei atari societăţi este idealul cel mai mare a fruntaşilor gospodari şi patrioţi români puşi în fruntea acestui organ, de apărarea şi susţinerea intereselor de viaţă a neamului nostru din acest pământ. Ei vor lua iniţiativa înfiinţărei ei în cel mai scurt timp posibil; căci nu mai este vreme de perdut, când relele aduse de streini pe capul nostru se agravează pe zi ce merge, rele pe care dacă nu vom scie a le evita la timp printr'o acţiune comună, ele, în mod fatal, ne vor face robi în propria noastră ţară.

Cine dintre noi nu scie, că neînduraţii cămătari streini ieau românului astă-zi procente de 10% pe lună, cu alte cuvinte sută la sută pe an ? Până când agonisita muncei noastre să sature lăcomia neînfrânată a streinului?

Cum? Noi românii nu suntem demni a luora pentru interesul general al neamului nostru, când avem toate mijloacele la îndemână?! "Picătură cu picătură formează lacul" spune filosofia poporuluI Şi apoi "în unire stă puterea".

Toată suflarea românească din această provincie să se unească într'o acţiune comună în lupta pentru existenţa şi propăşirea noastră economică.

Fie-care român de bun simţ de pe aceste locuri, să lucreze din resputeri la înfiinţarea şi întemeierea unei societăţi economice şi de ajutorare, pentru elementul nostru românesc din Dobrogea; căci o atare instituţiune românească este scăparea noastră de robia economică pentru present; este piedestalul propăşirei noastre pentru viitor; este stăvilarul neînvins, ce putem opune la timp speculei şi exploatărilor streinului..” 

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
 
Sursa foto: Ilustrație din „Ţările Române văzute de artişti francezi - Sec. XVIII și XIX“, de G. Oprescu (1926), volum aflat în Biblioteca ZIUA de Constanța
 
 
 
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Inaugurarea la Constanța, "cu deosebită solemnitate", a Monumentului Soldaţilor Francezi

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre străinii din Dobrogea… nu tocmai de bine

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Trei decenii de dobrogenism“

19 Nov 2019 540

#sărbătoreşteDobrogea141 Un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - Pericle Martinescu, „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”

19 Nov 2019 550

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“ - date esențiale despre o descoperire importantă

13 Nov 2019 696

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

12 Nov 2019 899

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“

08 Nov 2019 1275

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

06 Nov 2019 1592

#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

05 Nov 2019 1092

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

05 Nov 2019 1474

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

04 Nov 2019 1377

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

02 Nov 2019 2483

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei și „relele făcute din cauza unei proaste și nepatriotice administrațiuni”

01 Nov 2019 3221

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanța sfârșitului de secol XIX

31 Oct 2019 986

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

30 Oct 2019 875

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă”

29 Oct 2019 864

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum ar fi arătat harta etnografică a Europei fără invaziile barbare?

28 Oct 2019 943