Ziua Dobrogei

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Abordată dintr-o perspectivă jurnalistică inedită, campania dedicată Zilei Dobrogei derulată de cotidianul ZIUA de Constanţa vă propune descoperirea sau redescoperirea unor lucrări de referinţă pentru istoria acestei provincii, prin semnătura unor nume consacrate.
 
Este şi cazul poetului, conferenţiarului şi ziaristului Stan Greavu-Dunăre, născut în aprilie 1905, la Seimeni, judeţul Constanţa, „într-un mediu sărăcăcios, fără multe variaţiuni”.
Într-un amplu articol dedicat personalităţii acestui dobrogean, semnat de dr. Lavinia Dumitraşcu, aflăm că dorinţa cea mai fierbinte a lui Stan Greavu-Dunăre era elaborarea unei cărţi despre Dobrogea, deoarece existau foarte puţine lucrări despre istoria adevărată a Dobrogei Noi, iar cercetătorii bulgari încercau să legitimeze dreptul lor istoric asupra acestei provincii. Însă avea nevoie de ceea ce am numi noi azi finanţare.
 
Din 1926 până în toamna anului următor, a întreprins cercetări etnografice, anchete privind stabilirea locuitorilor bulgari, germani, ruşi etc. în Dobrogea. Rezultatul a fost apreciat de Societatea Regală Română de Geografie. Publicistul Stan Greavu-Dunăre este împuternicit de Societatea Naţională Română „Straja Dobrogei” şi de Fundaţia Culturală „Principele Carol - secţia Bazargic” cu alcătuirea de studii etnografice în judeţul Caliacra. I-a atras atenţia şi lui Nicolae Iorga, care îl însărcinează să facă cercetări istorice în Basarabia (Hotin şi Cetatea Albă).
 
În 1928, îşi duce la capăt lucrarea căreia îi închinase întreaga sa activitate: Bibliografia Dobrogei - 425 a. Hr.-1928 d. Hr. Lucrarea este prezentată de profesorul George Vâlsan în şedinţa Academiei Române din 6 iulie 1928. În următorul an, este publicată în întreg numărul de Memorii ale secţiunii istorice. Era anul în care se împlineau 50 de ani de la revenirea Dobrogei la Ţară, iar Bibliografia Dobrogei era „un frumos şi util cadou cercetărilor dobrogene... opera migăloasă, întocmită de idealistul Greavu-Dunăre în împrejurări grele şi cu mijloace materiale bănuim, insuficiente, îi face onoare. Este un preţios auxiliar al cercetărilor Dobrogei”.
 
În scrierea acestei lucrări, Stan Greavu-Dunăre a fost mânat de sentimentul moral şi naţional. Dincolo de valoarea sa documentară, lucrarea are şi un caracter polemic, constituindu-se într-un răspuns dat revizionismului istoricilor bulgari, care „au căutat să conteste legalitatea istorică, geografică, etnografică etc. a prezenţei şi supremaţiei României aici”. Însă conţinutul este obiectiv şi ştiinţific. După cum declară autorul Bibliografiei, scopul iniţial era acela de a realiza etnografia şi demografia judeţelor din sudul Ostrovului şi Mangaliei, dar s-a considerat obligat moral să se extindă asupra întregii Dobroge şi din toate punctele de vedere. Scopul realizării acestei lucrări devine acela de a apăra drepturile României asupra Dobrogei.
 
Aceasta urma a fi completată de Bibliografia Dunării, pe care n-a mai avut timp s-o termine. Bibliografia Dobrogei era printre primele lucrări de gen realizate în România.
 
Cele mai importante „recomandări publice” îi sunt oferite lui Stan Greavu-Dunăre de Tudor Arghezi, care-l cunoscuse personal „pe acest negricios cu zâmbet suav de copil inteligent, gata să se întoarcă în satele Dobrogei pentru isprăvirea monografiilor lui. Dintr-un ghiozdan, stricat ca o căruţă, ne-a scos atunci o carte nouă şi frumos tipărită: Bibliografia Dobrogei, culeasă şi orânduită cu nervozitate. Îi intrase Dobrogea în sânge, cu caravanele ei de vârteje şi de fantome de ţărână albă. Oamenii aveau încredere în ochii lui înflăcăraţi de o văpaie neagră şi de surâsul lui mic de sidef”.
 
În 1938, se plănuia chiar organizarea unei biblioteci constănţene, după tematica folosită de Greavu-Dunăre în Bibliografia sa. Acesta era primul bibliograf al Dobrogei.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Interviu cu dr. Ioan Alupoaie, primul director. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Mar 2019 868

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 1923

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 635

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 641

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 491

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1882

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 1053

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 253

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1889

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 910

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 639

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1328

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 758

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 952

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 705