Ziua Dobrogei

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

„Comunitatea Elenă din Constanța” este noul titlu demonstrativ pentru campania „Etniile împreună pentru Dobrogea!”, demarată de cotidianul ZIUA de Constanța în cinstea Zilei Dobrogei, și care este disponibil, începând de astăzi, în Biblioteca Virtuală. Volumul ilustrează istoria grecilor pe meleagurile acestei provincii.
 
„Din populația orașului patru cincimi erau români, iar restul străini, dintre care mulți greci (cam 5.000), „Mavrothalassites - Pontici” mai ales. Aceștia erau în majoritatea lor noi veniți, acest lucru făcându-se în două mari valuri: unul după prigonirile bulgare din 1913 și celălalt după catastrofa din Asia Mică din 1922.
Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau reprezentate acolo și își exercitau fiecrae anumite meserii. În afara românilor, care erau de obicei funcționari publici sau privați, erau evreii cu prăvăliile, turcii vânzători de orătănii, bulgarii zarzavagii, armenii cafengii și comercianți de obiecte din Răsărit.
 
Dintre aceștia se remarcau grecii pentru că dețineau cele mai mari prăvălii din oraș, restaurante, cofetării și hoteluri situate pe cele mai centrale străzi ale orașului, prăvălii cu tot soiul de mărfuri (brânzeturi, mezeluri, cereale, legume, lemne, sticlărie și mobilier, articole metalo-casnice etc. etc.), fabrici de țiglărie, prelucrarea metalelor, făinuri, ateliere meșteșugărești de căruțe și trăsuri (acestea erau foarte mult folosite ca mijloc de transport acolo) încălțăminte etc.
 
De asemenea, grecii realizau cea mai mare parte din importul și exportul de mărfuri (citrice și ulei din Grecia, cereale, animale și lemn din România). În portul orașului era imposibil să nu întâlnești vreun cargobot grecesc în oricare zi a anului”, se arată în savuroasa lucrare a filologului Stavros Manesis.

Numeroase informații, adunate în numai doi ani

Finalizată în jurul anilor 1940, tipărită la Atena în anul 1952 și publicată în România, pentru prima dată, abia în anul 2013, lucrarea „Comunitatea elenă din Constanța” poartă semnătura renumitului filolog grec Stavros Manesis.
 
Originar din Mykonos, Grecia, Stavros Manesis (n.1908) a studiat filologia la Atena, apoi lingvistica și fonetica la Sorbona și la Institutul de Fonetică din Paris. În 1965, a obținut titlul de doctor la Universitatea din Salonic. A fost profesor la mai multe școli și licee, iar între 1938 și 1940, aflat la Constanța, a predat la Gimnaziul elen și a scris această monografie.
 
Printre altele, Stavros Manesis a scris și poezie, povestiri scurte și schițe umoristice, pentru „Educarea copiilor”, semnate cu pseudonimul „Îngerul Speranței”. A publicat lucrarea „Bucuriile și durerile copacilor”, scrisă la îndemnul lui de elevii din Constanța. Și-a întrerupt cariera academică prin numirea sa ca director la Școala comercială Pedoula din Cipru. Revine în 1954 la Centrul de Redactare a Lexiconului Istoric, de unde s-a pensionat în 1973 ca director onorific al Centrului.
 
„Călăuză prețioasă și sprijin” în munca de investigație a autorului a fost doctorul Hector Sarafidis. Materialele scrise de acesta și contactul direct cu comunitatea prin intermediul unui om de-al casei așa cum era doctorul Sarafidis au făcut ca Stavros Manesis să adune în numai doi ani numeroase informații despre istoria grecilor din Constanța.
 
Condițiile sociale și politice nu au fost însă prielnice, lucrarea apărând numai în limba greacă la Atena în anul 1952. După anii 1990, lucrarea a fost descoperită la sediul organizației din Constanța de una dintre membrele comunității, dr. Despina Hagiu, care a și tradus-o ulterior, împreună cu Diana Cărburean.

Lucrarea este una bilingvă, alături de versiunea în limba română, fiind redat integral și originalul cărții, în limba greacă.

Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Comunitatea elenă din Constanța“, disponibilă de astăzi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.  
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Interviu cu dr. Ioan Alupoaie, primul director. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Mar 2019 867

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 1922

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 635

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 641

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 491

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1882

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 1053

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 253

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1887

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 909

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 638

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1325

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 757

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 951

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 704