Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea 2 noiembrie 1856. Naşterea Comisiei Europene a Dunării (galerie foto)

Războiul Crimeii (1853-1856) s-a încheiat cu înfrângerea Rusiei, iar victoria coaliţiei franco-anglo-turco-piemonteze a adus un nou raport de forţe în Europa, împiedicând Rusia să mai intervină în principatele europene. Statutul internaţional al Moldovei şi Ţării Româneşti a devenit o problemă a echilibrului european. Libertatea de navigaţie pe Dunăre şi crearea unei zone tampon durabile între Rusia şi Imperiul Otoman îndreptau interesul marilor puteri europene asupra statutului Principatelor dunărene. Libertatea de navigaţie pe Dunăre, pusă sub control internaţional, a jucat un rol esenţial în crearea statului român modern (Constantiniu, Florin, „O istorie sinceră a poporului român“. Bucureşti, Universul enciclopedic, 1997, pag. 230).
 
Prevederile Tratatului de Pace de la Paris privitoare la Ţările Române erau clare: „Abolirea completă a protectoratului rus. Rusia nu va mai exercita nici un drept special sau exclusiv de protecţie sau de amestec în treburile interne ale Principatelor dunărene. Principatele îşi vor păstra privilegiile şi imunităţile, sub suveranitatea Porţii, iar sultanul, de comun acord cu puterile contractante, va acorda, în plus, acestor principate sau le va confirma organizarea internă conformă trebuinţelor şi dorinţelor populaţiei. /.../ Libertatea Dunării şi a gurilor sale va fi asigurată cu eficacitate de către instituţii europene în care puterile contractante vor fi de asemenea reprezentate, în afară de poziţiile particulare ale riveranilor, care vor fi reglementate în conformitate cu principiile stabilite prin actul Congresului de la Viena în materie de navigaţie fluvială. /.../ Eliberat de orice piedică, în porturile şi apele Mării Negre, comerţul nu va fi supus decât unor reguli de sănătate, de vamă, de poliţie, concepute într-un spirit favorabil dezvoltării tranzacţiilor comerciale“ („Culegere de texte pentru istoria României“, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1977, p. 194).
 
Articolul 16 din tratat prevedea: „O Comisiune - în care Francia, Austria, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia, vor fi fiecare reprezentată printr-un delegat - va fi însărcinată a hotărî şi a face să se execute, începând de la Isaccea, lucrările necesare, pentru a libera gurile Dunării, precum şi părţile învecinate ale mării de nisipuri şi alte obstacole, care împiedică cursul fluviului spre a pune această parte a Dunării şi părţile indicate ale mării în cele mai bune condiţii de navigabilitate.
 
O Comisiune va fi stabilită şi se va compune de delegaţii Austriei, Bavariei, Înaltei Porţi şi Wurtenbergului (unul pentru fiecare din aceste Puteri) cu care se vor întruni comisarii celor trei Principate, a căror numire va fi aprobată de Poartă. Această Comisiune va fi permanentă“.
 
Prin Tratatul de la Paris se constituiau de fapt două comisii - una cu o durată de doi ani, numită Comisiunea Europeană de la Gurile Dunării, şi cealaltă, cu caracter permanent, Comisiunea Riverană a Dunării.
 
Sediul comisiei a fost stabilit la Galaţi. Prin Regulamentul votat în noiembrie 1856 i s-a conferit Turciei preşedinţia comisiei. Delegatul Turciei ocupa în acelaşi timp funcţia de guvernator al Tulcei.
 
La Galaţi s-au înfiinţat cu acest prilej o cancelarie condusă de un secretar general, o casă centrală - alte două fiinţau la Tulcea şi Sulina, o tipografie a Comisiei Europene, un serviciu de măsurători în care activau desenatori, conductori şi interpreţi pentru lucrările maritime şi fluviale, un atelier litografic pentru reproducerea hărţilor şi a planurilor inginerilor pentru proiectele de ameliorare. Totodată, comisia a înfiinţat o linie telegrafică între Galaţi, Tulcea şi Sulina.
 
Dacă la început Comisiunea Dunării avea ca atribuţii stabilirea şi executarea lucrărilor pentru despotmolirea gurilor fluviului, dar şi perceperea taxelor pentru acoperirea acestor cheltuieli, cu timpul „rolul ei s-a amplificat, devenind un aşa numit sindicat european“ (Bart, Jean, Biblioteca Ligii Navale, Bucureşti, 1933, pag. 119).
 
A căpătat dreptul de a legifera şi de a fi cu adevărat poliţia gurilor Dunării. După constituirea Comisiei Europene Dunărene, inginerul englez Sir Charles Hartley a fost însărcinat cu executarea planurilor legăturii navigabile între Dunăre şi Marea Neagră („Diverse studii privind Navigaţia Fluvială din centrul şi sud-estul Europei“, Bucureşti, 1941, Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, p. 101).

Germenii Uniunii europene de astăzi?

Supranumit Războiul de Independenţă al românilor, acesta s-a desfăşurat şi pe teritoriul Dobrogei. Gurile Dunării se aflau în stăpânirea turcilor, care aveau în port o escadră de cinci vase („Istoricul Reglementării Navigaţiunii pe Dunăre“, Editura Institutul de arte grafice al muncii, Bucureşti, 1941, p. 59-60).
 
La declararea războiului, consulul rus făcuse cunoscut Comisiei Europene Dunărene, din ordinul ducelui Nicolae, că navigaţia este interzisă pe fluviu. Turcii au ordonat blocarea Dunării. Farurile de la Sulina şi Sfântu Gheorghe au fost stinse. Horbert Paşa a informat Comisia Europeană că ruşii, scufundând vase pe braţul Sulinei, încalcă neutralitatea lucrărilor Comisiei şi astfel vor proceda şi ei: vor scufunda vase şi vor pune torpile pe acelaşi braţ al Sulinei. Cu toate încercările de pe uscat, din mare şi de pe Dunăre, ruşii nu au reuşit să cucerească Sulina. Iar Comisia Europeană nu a putut să garanteze apărarea Gurilor Dunării şi interesele navigaţiei europene în timp de război.
 
Prin Tratatul de la Berlin, România a fost admisă în Comisia europeană a Dunării, care-şi exercita atribuţiile independent de autoritatea teritorială până la Galaţi. Prin acelaşi tratat, Imperiul Otoman era dezmembrat; România şi Serbia devin independente, în timp ce Bulgaria, autonomă, rămâne tributară Porţii. Prin acest război nu numai învinsul a fost obligat să cedeze anumite teritorii, dar România, care prin colaborarea sa a hotărât victoria ruşilor, a fost obligată să-şi ciuntească teritoriul. Fără a fi consultat în prealabil guvernul român, prin art. 19 al preliminariilor Păcii de la San Stefano, Rusia anexează sudul Basarabiei, cedat prin Tratatul de la 1856; în schimb, României i se dau ca o compensaţie sangeacul Tulcea, ostroavele din Deltă şi Insula Şerpilor.
 
„Principatul României retrocedează M.S. împăratului Rusiei porţiunea teritoriului Basarabiei, despărţită de Rusia în urma Tratatului de la Paris din 1856 şi care la apus se mărgineşte cu talvegul Prutului, iar la miazăzi cu talvegul braţului Chiliei şi cu gura Stari Stambulului. Insulele formând Delta Dunării, precum şi insula Şerpilor, sandgiacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas) Kilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Medgidie sunt întrupate cu România. Principatul mai primeşte afară de aceasta ţinutul situat la sudul Dobrogei, până la o linie care, plecând la răsărit de Silistra, răspunde la Marea Neagră la miazăzi de Mangalia. Linia graniţelor se va fixa la faţa locului de Comisiunea Europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei. Cestiunea împărţirii apelor şi a pescăriilor se va supune la arbitrajul Comisiunii Europene a Dunării. /…/ Pentru a mări garanţiile asigurate libertăţii de navigaţie pe Dunăre, recunoscută ca fiind de un interes european, înaltele părţi contractante hotărăsc ca întăririle şi fortificaţiile ce se găsesc pe tot cursul râului, de la Porţile de Fier până la gurile lui, să fie rase şi să nu se mai poată ridica altele noi. Nici un vas de război nu va putea să plutească pe Dunăre, în josul Porţilor de Fier, afară de vasele uşoare destinate pentru poliţia fluvială şi pentru serviciul vamal. 
 
Regulamentele de navigaţie, de poliţie fluvială şi supraveghere de la Porţile de Fier până la Galaţi vor fi întocmite de Comisia europeană cu asistenţa delegaţilor statelor ţărmurene şi se vor pune în armonie cu acelea care au fost făcute sau care vor fi edificate pentru parcursul din jos de Galaţi“ („Relaţiile internaţionale ale României în documente“, Bucureşti, Editura Politică, 1971, p. 435-436).
 
Tratatul de la Berlin stipula, printre altele, că numita Comisie Europeană va trebui să funcţioneze într-o completă independenţă de autoritatea locală teritorială, anihilând astfel principiul suveranităţii statului teritorial în ce priveşte aplicarea regulamentelor de poliţie şi de navigaţie fluvială. Prin acest tratat, Comisia europeană a Dunării, în sânul căreia România va fi reprezentată, este menţinută în funcţiile sale şi le va exercita în viitor până la Galaţi într-o completă independenţă faţă de autoritatea teritorială. Toate tratatele, aranjamentele, actele şi hotărârile care privesc drepturile, privilegiile, prerogativele şi îndatoririle sale sunt confirmate. /.../ Regulamentele de navigaţie, de poliţie fluvială şi supraveghere de la Porţile de Fier până la Galaţi se vor întocmi de Comisia europeană, cu asistenţa delegaţilor statelor ţărmurene, şi se vor pune în armonie cu acelea care au fost făcute, sau care vor fi edificate pentru parcursul din jos de Galaţi. Comisia europeană se va înţelege cu cei în drept pentru a asigura întreţinerea farului din insula Şerpilor.
 
Activitatea Comisiei Europene a durat până la debutul celei de-a doua conflagraţii mondiale. La 18 august 1938, la Sinaia, are loc o conferinţă la care participă delegaţi din Franţa, Anglia şi România, cu privire la soluţionarea definitivă a neînţelegerilor privitoare la Dunărea maritimă.
 
Delegaţii au căzut de acord asupra următoarelor:
- Comisia europeană a Dunării şi agenţii săi: inspectori, supraveghetori de navigaţie şi agenţi de pilotaj, încetează de a-şi mai exercita puterea în ceea ce priveşte navigaţia. Aceasta înceta să-şi mai exercite puterile sale speciale în portul şi în rada portului Sulina.
- Comisia europeană punea la dispoziţia autorităţilor române competente, pentru a fi întrebuinţate în deplină libertate conform cu destinaţia lor, în interesul navigaţiei, bunurile mobile şi imobile şi mai ales docurile plutitoare, instalaţiile şi materialul depozitat, carierele, spitalele de la Sulina şi farurile din Insula Şerpilor, de la Sulina şi Sf. Gheorghe. Totodată Comisia dispunea de Palatul Administraţiei din Galaţi şi Palatul Administraţiei din Sulina, la care parterul va fi folosit fără cheltuială de autorităţile române şi Direcţiunea autonomă.
 
Comisiunea europeană şi agenţii săi încetează de a exercita în materie juridică drepturile care le-au fost conferite („Istoricul Reglementării Navigaţiunii pe Dunăre“, Editura Institutul de Arte Grafice al Muncii, Bucureşti 1941, p. 123-124; Gheorghe, Gheorghe, „Tratatele internaţionale ale României, 1921-1939“, Bucureşti, Editura encicplopedică, 1980, p. 519-520).

Despre Aurelia Lăpuşan 

Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ştefan Lăpuşan.

Citeşte şi: 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea 
„Purtăm un nume care a strălucit în viaţa Dobrogei“


#sărbătoreşteDobrogea 
Mesaj pentru Ziua Dobrogei - Simona Halep, prima româncă lider în clasamentul mondial la tenis şi cetăţean de onoare al Constanţei 


#citeşteDobrogea 
Carol l - „Destinele României au fost totdeauna şi sunt strâns legate de independenţa Dunării“ (document)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 207

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 190

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 219

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 1343

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

24 Sep 2018 575

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 895

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 597

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 845

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 1088

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 795

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 789

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 741

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1371

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 628

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 857

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 726

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 130

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1412

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 766

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 785

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1225

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 592

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 717

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 914

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1250

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 898

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 778

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1051

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1588

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2233

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 3208

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 738

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1106

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1376

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 910

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 2010

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1325

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1085

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4367

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 937

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 933

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 570

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 946

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 566

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1116

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1477

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1154

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 813

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2516

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 812