Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Primele publicații locale - „Steaua Dobrogei“ și „Triunghiul“

În 22 sau 23 iunie 1879, apare la Tulcea cea dintâi publicație dobrogeană, „Steaua Dobrogei“, Foaia intereselor locale.
La 14 noiembrie era redactat Domnescul ordin de zi către soldații care intrau în Dobrogea: „Marile puteri europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, posesiunea vechilor noștri domni. Astăzi, voi puneți piciorul pe acest pământ care revine țară românească. Voi nu intrați în Dobrogea ca cuceritori, ci ca amici, ca frați ai unor locuitori care de acum sunt concetățenii noștri. Ostași! În noua Românie, veți găsi o populație în cea mai mare parte română. Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religie. Toți aceștia, devenind deopotrivă membri ai Statului român, au dreptul deopotrivă la protecția, la iubirea voastră“ (Rădulescu, Adrian, Bitoleanu, Ion, „Istoria Dobrogei“, Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 348).
 
În același timp, Proclamația domnească adresată de regele Carol, dar redactată de Mihail Kogălniceanu aducea la cunoștința publică: „Locuitorilor de orice naționalitate și religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân și a lui Ștefan cel Mare, de astăzi face parte din România. /.../ Religia voastră, familia voastră vor fi apărate deopotrivă ca și ale creștinilor. /.../ În numele și cu învoirea Europei noi luăm astăzi în stăpânire provincia Dobrogea, care provine și este țară română, și, transmițându-vă domneasca noastră salutare, vă rugăm ca această zi să devie, pentru această parte a României, începutul unui viitor de pace și înflorire, începutul bunului trai și al înfrățirii între fiii aceleiași țări“ (Lăpușan, Aurelia, Lăpușan, Ștefan, „Medgidia-Carasu“, Constanța, Editura Muntenia, 1996, p. 83).
 
Această proclamație, scrisă în limbile română, turcă, greacă și bulgară și răspândită pe foi volante, în mii de exemplare, poate fi socotită ca prima publicație românească în Dobrogea.
Să fi fost acesta impulsul necesar, căci, la numai câteva zile de la intrarea trupelor române în Dobrogea, comunitățile greacă, bulgară, rusă, musulmană, armeană și israeliană, alăturându-se românilor din Tulcea, trimiteau domnitorului Carol o telegramă în care își arătau devotamentul și iubirea față de noua patrie.
 Apoi a urmat momentul 1880, elaborarea primei legi organice a Dobrogei. La doi ani de la revenirea autorităților românești în teritoriul pontico-danubian, exista o populație românească, dar și un număr mare de naționalități. S-a impus - și guvernele românești în succesiunea lor istorică au înțeles bine și au susținut - realizarea unei unități comunitare, cu participarea tuturor etniilor conlocuitoare, aplicarea unei politici de deplină egalitate în drepturi pentru toți. Astfel, s-a putut face repede și bine încadrarea conștientă a turcilor, tătarilor, lipovenilor, grecilor, bulgarilor și a celorlalți în viața social-politică și culturală a provinciei. Nu trebuie omisă generoasa politică românească de încurajare a revenirii populației musulmane în Dobrogea și restabilire a relațiilor diplomatice cu Turcia. Despre acestea și multe alte probleme asemănătoare au scris generos ziarele vremii, mulți dintre publiciștii dobrogeni făcându-și un crez în lupta pentru drepturile politice egale ale locuitorilor acestui areal.

Prima publicație locală: „Steaua Dobrogei“ 

În 22 sau 23 iunie 1879, la câteva luni după intrarea armatei române în Dobrogea și instalarea unei administrații naționale, apare la Tulcea cea dintâi publicație dobrogeană, „Steaua Dobrogei“, Foaia intereselor locale. Un ziar săptămânal din care s-au păstrat în Biblioteca Academiei doar numerele din 27 noiembrie 1879 și din 3 septembrie 1883, deși a avut o mai mare longevitate: februarie 1881 - 1883, 1 mai - septembrie 1883, decembrie 1884 - ianuarie 1885, 1 mai - iulie 1889, decembrie 1890 - februarie 1891. Giranți responsabili: D. Genoglu și B. Brănișteanu.
 
Steua Dobrogei se numește un ziar românesc, care a apărut întâiași dată la Tulcea, sâmbătă, la 22 ale curentei, propunindu-și d’a se ocupa esclusivamente numai de interesele și afacerile locale fără a se arunca în valuri politice. Îi urăm succes“, a rămas scris în Resboiul nr. 703, din 30 iunie 1879, p.3. Iar Timpul reproducea articolul-program: „Steaua Dobrogei va avea misiunea de a se ocupa de acele interese și afaceri care vor fi relative la înflorirea comerciului, la încuragiarea industriei, la desvoltarea instrucțiunei publice, la progresarea agriculturei ce stă în amorțire și care n-au luat nici un avânt din starea primitivă; în fine, se va ocupa - zicem - de tot ce ar putea să dea resultate folositoare - tuturor afacerilor de interes general“ („Timpul“, lV, nr. 143, 29 iunie 1879, apud Mihai Marinache, Ioana Marinache, „«Steua Dobrogei» (1879-1891). Steaua Dobrogei. Încercare de reconstituire monografică“, Tulcea, 2007, p. 5).
 
O prețioasă încercare de reconstituire monografică a acestei publicații, pierdută, din păcate, în cea mai mare parte, fac cu multă stăruință și acribie Mihai Marinache și Ioana Marinache (Mihai Marinache, Ioana Marinache, „«Steua Dobrogei» (1879-1891). Steaua Dobrogei. Încercare de reconstituire monografică, Tulcea“, f.e., 2007).
 
Și autorii se îndoiesc că publicația a apărut într-o sâmbătă de 22 iunie 1879, când calendarul indică sâmbăta fiind 23 iunie. Erori care se îndreaptă greu atunci când reconstrucția se face din citări, și nu din colecția propriu-zisă (Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, 1999, p. 82. Deși confirmă că nu se păstrează decât două numere, din 1879 și 1883, în colecția Bibliotecii Academiei, vezi lucrarea citată, p. 750, autorul reproduce în antologia de texte, publicată sub titlul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, diverse articole datate iulie 1879, august 1879, 27 noiembrie 1879, iulie 1880).
 
Publicația era una declarată independentă, își propusese o formulă editorială echidistantă, axată în principal pe evenimentele locale, fără a fi eludate cele naționale. Veștile naționale sunt formale, având ca sursă Consiliul de război (un anume căpitan Damian era achitat de această înaltă instanță judecătorească pentru un incident petrecut la Sulina!), Casa Regală (Alteța sa regală își anunța vizita apropiată în Noua Românie), dar cele mai importante rămân legate de situația noii provincii: Statistica școlilor din Dobrogea la 1879 este și astăzi de maximă valoare informală, în timp ce o relatare din cadrul unei ședințe de consiliu comunal reproduce integral alocuțiunea edilului Tulcei în legătură cu vizita regală.
 
În paginile ziarului sunt publicate acte de administrație, știri locale. Redactorul girant este preocupat intens de problema românilor macedoneni, publicând, printre altele, statutul Societății de cultură macedo-română, înființată de T.G. Dabo (T.G. Dabo, comerciant, preşedintele Societăţii de cultură şi binefacere a românilor macedoneni „Ajutorul“, unul dintre fondatorii revistei „Macedonia“, în 1888, decorat cu distincţia Cavaler al României în grad de cavaler). În 1883, era prezentată donația făcută de editor pentru școlile din Macedonia.
 
Publicația rămâne în istoria presei regionale și prin faptul de a fi fost parte în primul delict de presă judecat de instanță. Prefectul Stătescu, agasat de dezvăluirile presei, dădea ordonanța nr. 4292 din 10 august 1888: „Noi, prefectul districtului Tulcea, pentru motive de ordine publică, în virtutea art. 29 din Legea organizării Dobrogei, dispunem ca, de la publicarea acesteia, toți proprietarii de tipografii din acest district să nu mai imprime niciun jurnal sau broșură care să aibă un caracter de politică militantă ori injurii mai înainte de a mi le presenta asemenea scrieri spre cercetare. Prin această disposițiune însă nu se esclude dreptul de a imprima denunțuri de abuzuri când ele vor fi semnate de autor și va declara că ia răspundere. Contravenientului i se va aplica măsura de închiderea stabilimentului (DJTAN, fond Primăria Tulcea, 1888, dosar presa, fila 4).
 
Era anul în care luaseră ființă la Tulcea tipografia cu librărie „La Dobrogea“ a lui Crum Doncef și apoi Tipografia Românească a lui Ion Sotirescu. Titu Maiorescu a luat poziție față de această măsură abuzivă.

Vasile Brănișteanu - primul profesionist al publicisticii dobrogene

Vasile Brănișteanu era un profesionist cu experiență în presă când a venit la Tulcea. În perioada 1879-1891, el scoate „Stéua Dobrogei“, cu întreruperi; apoi, în 1886, „Monitorul Județului și al Comunei Tulcea“.
 
Titlul publicației „Stéua Dobrogei“ este de împrumut. Mihail Kogălniceanu scotea în 1855 „Steaua Dunării“, iar în 1875, la 10 iunie, încă sub stăpânire Otomană, avusese loc constituirea lojii Steaua Dobrogei la Constanța, pusă sub obediența Marelui Orient al Franței. Asemănarea era vizibilă.
 
Lui Vasile Brănișteanu i se cuvine o atenție specială. S-a născut în 1820(?) în Basarabia și își consumă tinerețea la flacăra idealurilor pașoptiste. În perioada 1868-1869 scoate la Bacău ziarul „Călăușu“, sub colontitlul înflăcăratelor chemări: Unirea tuturor Românilor și Egalitate și Dreptate. Câțiva ani mai târziu, în Basarabia, la Bolgrad, tipărește „Echoul Bolgradului“ (iulie1872 - mai 1873).
 
Când a venit în Tulcea, a reușit în paralel cu fondarea publicației să pună bazele și primei imprimerii românești, „Aurora Dobrogei“. De altfel, aceasta fusese una din prioritățile subliniate în publicațiile naționale care descriau momentul revenirii Dobrogei la țară.

„Triunghiul“, jurnal al Masoneriei române, Mangalia, 1880-1883

„Triunghiul“, subtitrat Jurnalul Masoneriei din România, are o apariție controversată: întâi la București, în mai 1880, până în octombrie 1882, apoi la Mangalia, din noiembrie 1882 până în septembrie 1883, revine la București și își încetează activitatea probabil în 1885, dar, din păcate, nu se mai păstrează niciun număr. Este lunar, format in quatro, fără ilustrații, 8 lei abonamentul pe an. Redactat exclusiv de C.M. Moroiu. La Biblioteca I.N. Roman Constanța, colecția se păstrează, microfilmată, pentru perioada iulie-septembrie 1882 și ianuarie -septembrie 1883.
 
În primele numere ale publicației, apărute la București, sunt menționate adresa redacției: strada Morfeu 27, administrațiunea și expedițiunea la Steinberg librar, strada Carol. Frontispiciul mai cuprinde și un anunț important: prețul abonamentului, al unui exemplar și al anunțurilor de reclamă. Ceea ce demonstrează că publicația se adresa oricărui segment de public dornic să cunoască date despre mișcarea masonică.
 
Rubrici permanente: Publicații de decizii și decrete, Aviz de numiri, Patente de constituire, Diverse, Decorații, Reintegrări, Corespondență etc. Unele articole sunt scrise în franceză și engleză, în general scrisori deschise adresate șefilor unor formațiuni masonice din Europa, dar și ai unei loji din Cuba!
 
Constantin M. Moroiu (1837-1916) a fost Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România, ofițer în garnizoana Mangalia, apoi la Constanța, de unde conduce atent viața organizației. A deținut toate gradele masonice practicate în România: 33, 90, 97 și este apreciat ca fondatorul francmasoneriei române moderne prin constituirea și recunoașterea pe plan mondial ca Putere Masonică Suverană (Grigore Basil, „Francmasoneria pe teritoriul Dobrogei, 1875-2005“, Editura Muntenia, 2006, p.55).
 
C.M. Moroiu a fost liderul român al organizației, un exponent cu o bogată carieră militară, nepotul unuia dintre primii profesori de la Colegiul „Sf. Sava“, cu studii în străinătate, de unde s-a întors, în 1830 acasă, inițiat în Marele Orient al Italiei în acest timp. El semna ca Mare Maestru Suveran, Mare Comandore, Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România.
 
Marele Maestru Constantin Moroiu, aflat ca ofițer în garnizoana Mangalia, în mai 1882, se îngrijește de constituirea lojii Steaua Sudului la Constanța și de apariția lunară a „Triunghiului“. Deși duce o viață gazonă, plasat la o unitate militară de frontieră, într-un oraș abia renăscut la viață românească, el întreține o permanentă legătură cu lojile din mai toate colțurile țării, dar și cu frații din Europa. Mangalia era doar o așezare cu circa o mie de suflete, un conglomerat etnic în care unii inițiați aveau nevoie de translatori pentru a învăța ritualul masonic.
 
Constantin Moroiu se retrage din activitate în anul 1911, la vârsta de 77 de ani, „obosit de muncă și de bătrânețe“, cum își motivează demisia, recunoscut ca fondatorul Marii Loji Naționale din România, al francmasoneriei române moderne, rămânând în istorie ca Suveran Pontif.
 
Din colecția revistei mai aflăm că de la constituirea Masoneriei în România prima ședință de adopțiune s-a ținut la Mangalia, unde ființa Loja Steaua Sudului, care „merge pe cale de progres, deși mică și cu puține resurse; însă actele sale caritabile ce am avut ocazia a le vedea ne fac o datorie a face o mențiune onorabilă“.
 
În 13 septembrie 1882, aniversarea fondării Marii Loji s-a ținut tot la Mangalia, cu participarea câte unui delegat din toate grupările române sau un „delegat ad-hoc din atelierele din București“. De altfel, mișcarea masonică în ținutul pontic fusese întreținută încă din timpul Imperiului Otoman, la 10 iunie 1875, avusese loc constituirea lojii Steaua Dobrogei la Constanța, pusă sub obediența Marelui Orient al Franței. La 17 noiembrie 1880 se constituia la Tulcea loja Progresul Dobrogei, pusă, de asemenea, sub obediența Marelui Orient al Franței.
 
După numai trei ani, într-un editorial publicat în nr. 5 al revistei „Triunghiul“ se afirmă că „masoneria în România este, trebuie să o mărturisim, pe declin, unii atribuie aceasta la lipsa de sentimente de unire, lipsa liniei de caracter, alții indolenței masonilor; se mai zice că mulți nu se fac masoni decât de curiozitate, îndată ce au fost inițiați vin câteva ședințe, așteaptă a obține primele grade, simbolice, îndată ce au văzut ce conțin aceste grade se retrag“.
 
Recunoscut deja printre marile loji europene, Moroiu ține la Mangalia prima ședință de adopțiune de la constituirea masoneriei în România, la care cele două fiice ale sale, Elena și Maria, primesc lumina și botezul masonic. Faptul este unic în istoria masoneriei române și universale, după cum apreciază analiștii mai târziu, stârnind reacții contradictorii care au condus, se pare, la retragerea titlului celor două tinere.
 
Dintre faptele comunitare pe care le organizează masoneria română este de remarcat construirea primei biserici române din Ilanlîk (Vama Veche), prin subscripție publică, numele donatorilor fiind trecut în fiecare ediție a publicației.

Despre Aurelia Lăpuşan 

Aurelia Lăpușan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ștefan Lăpușan.
                
Citește și: 
 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei 

#citeşteDobrogea „Presa din Ţara Românească în general şi presa din Dobrogea“ (document)

#sărbătoreşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinele măririi strămoşilor săi“


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ineditul ghid turistic al Tulcei de la 1958 (galerie foto)

22 Sep 2018 230

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

22 Sep 2018 196

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)

21 Sep 2018 698

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)

20 Sep 2018 950

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 753

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 725

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 684

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1305

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 606

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 838

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 712

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 127

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1392

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 748

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 764

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1184

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 573

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 703

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 865

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1229

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 879

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 766

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1023

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1571

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2218

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2984

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 727

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1070

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1354

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 899

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1994

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1305

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1046

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4338

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 925

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 923

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 569

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 943

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 556

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1109

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1463

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1139

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 808

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2432

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 807

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 2003

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4862

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 769

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1866

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1413