"Afacerea surdo-mutilor" incearca o revigorare

Constanta a fost impanzita de tineri care comercializeaza guma de mestecat posibil expirata

Anul 1999 a fost primul an in care si-au facut simtita prezenta "intreprinzatorii" surdo-muti * Cu timpul, numarul celor implicati a crescut, dovada ca afacerea a ajuns mai mult decat prospera * Oamenii insa au inceput sa isi dea seama ca totul se reduce la un mare bluf * Dupa un declin, anul acesta s-a incercat o revigorare a "afacerii" * Obiectul tranzactiei il constituie guma de mestecat

Anul 1999 a fost primul an in care si-au facut simtita prezenta "intreprinzatorii" surdo-muti. Trenurile, indiferent ca era vorba de personal, accelerat, rapid sau intercity, au fost invadate de tineri modest imbracati, care, fara un cuvant, inmanau calatorilor surprinsi cate un biletel si cate un moft de mica valoare, fie ca era vorba de o jucarie de plus, un breloc, un pix sau chiar o iconita. Dupa ce lasa obiectul si biletelul, tanarul sau tanara pleca. Calatorul afla astfel, dupa ce citea biletul, ca i se cerea suma de 10 mii de lei in schimbul obiectului lasat.Biletul era astfel conceput incat celui care citea i se parea de-a dreptul o monstruozitate sa refuze plata unei sume modice, cu atat mai mult cu cat despre cel in cauza se spunea ca este surdo-mut. Biletul mai continea pe una din parti si un alfabet al surdo-mutilor, bazat pe miscarea mainilor, care venea ca ceva inedit si putin cunoscut de cei care se confruntau pentru prima data cu acest lucru. Astfel incat, dupa zece minute, cand "surdo-mutul" revenea pentru a lua fie banii, fie obiectul, calatorul ii inmana o suma de bani, de cele mai multe ori mai mare decat cea inscrisa pe bilet, si ramanea cu impresia ca a facut o fapta buna si ca, mai mult ca sigur, o parte din pacate ii vor fi iertate. Cu timpul, numarul acestor tineri a crescut, ca dovada ca afacerea a ajuns mai mult decat prospera. Ba mai mult, aria de actiune s-a extins, ei incepand sa isi desfasoare activitatea si prin localuri, mai ales in timpul sezonului estival, pe la terasele din statiuni. Oamenii insa au inceput sa isi dea seama ca totul se reduce la un mare bluf. Ar fi fost de-a dreptul tragic ca in Constanta sa isi faca veacul atatia surdo-muti cati erau implicati in afacere. Si tocmai numarul lor extrem de mare a dus la falimentarea "afacerii".

"Afacerea" reincepe

Dupa o relativa pauza, Constanta a inceput din nou sa fie invadata de "afacerea surdo-mutilor", dupa cum a mai fost numita si cu alte ocazii in cotidianul ZIUA. In comparatie cu ursuletii, brelocurile sau pixurile si iconitele pe care le comercializau in prima faza, la ora actuala oamenii se pot trezi cand le este lumea mai draga cu clasicul biletel insotit de doua pachete de guma. La o cercetare atenta se poate observa ca pe ambalajul respectivului produs nu prea mai scrie nimic altceva decat "made in Damasc". Faptul ca nu este trecuta traducerea in limba romana si mai ales termenul de valabilitate al produsului contravine total cu cele mai elementare norme de protectia consumatorilor, intrucat guma respectiva poate fi expirata de foarte mult timp. Pretul pe care cei in cauza il cer este de doar 10.000 de lei, insa oamenii nu se mai lasa induiosati de faptul ca cei in cauza sunt surdo-muti si pur si simplu refuza produsul. Eugen Voineagu, inspector sef in cadrul Oficiului pentru Protectia Consumatorului, a declarat ca oamenii trebuie sa fie atenti si sa evite achizitionarea de produse neinscriptionate, iar in cazul in care au reclamatii, sa se adreseze inspectorilor OPC. Se poate spune ca aceasta revigorare a "miscarii" a fost un esec din start, ba mai mult, poate insemna, la o adica, un atentat la sanatatea oamenilor. Poate ca unii dintre cei care fac parte din aceasta "miscare" sunt cu adevarat surdo-muti, care nu incearca sa faca altceva decat sa isi gaseasca un mijloc de trai. Este extrem de greu pentru o persoana cu deficiente sa se incadreze in societate, intrucat, cu voie sau fara voie, ceilalti o privesc cu rezerve. Din acest motiv, in repetate randuri, autoritatile au incercat sa gaseasca solutii pentru incadrarea in munca a acestora.