55 de ani de la dispariție: Petre Antonescu, primul arhitect al Cazinoului și al silozurilor din Portul Constanța (galerie foto)

Considerat vârful de lance al arhitecților români care și-au manifestat apetența pentru stilul neoromânesc, Petre Antonescu a fost autorul planurilor inițiale ale celei mai iubite embleme a Constanței, Cazinoul, în urma apelului lansat de primarul Alexandru Belcic, în anul 1902. Antonescu proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești, dar care avea să fie surclasat de propunerea în stil Art Nouveau a arhitectului Daniel Renard.
 
De asemenea, cele trei silozuri din Portul Constanța proiectate de Anghel Saligny, respectă planurile arhitectului Petre Antonescu (proiectul prevedea patru construcții similare), devenind, și ele, o emblemă a porții României cu lumea, o amprentă arhitecturală a acestui spațiu cu deschidere la mare. Saligny a știut să îmbine utilul cu plăcutul, având în vedere că fațada acestora are elemente neoclasice, fiind inspirată de arhitectura americană specifică acelei perioade. De altfel, se spune că aceste imense grânare realizate din cărămidă și beton aveau la bază aceeași tehnologie folosită la ridicarea blocurilor zgârie-nori din acea vreme.

Arh. Petre Antonescu avea să proiecteze și primul Cazinou din Mamaia, inaugurat la 13 August 1906, conform informațiilor puse la dispoziție de arh. Radu Cornescu. La Cazinoul construit din lemn din Mamaia se ajungea cu "trenul de placere", cel care la început avea traseul de la Poarta 1 la Plaja de „La Vii”, fiind ulterior deviat spre Mamaia. 

Alături de numeroase clădiri având diferite funcțiuni sociale, Petre Antonescu este și arhitectul Arcului de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936 pentru a sărbători 18 ani de la eveniment.
 
Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române.
 
Petre Antonescu s-a născut la Râmnicu-Sărat în anul 1873, unde a urmat și cursurile școlii primare, dar a terminat liceul la București. Începând din anul 1893, a studiat arhitectura la Paris. Întors în țară, a început o rodnică activitate în învățământ, în domeniul conservării și restaurării monumentelor de arhitectură (fiind membru în Comisia monumentelor istorice), a planificării urbane a Capitalei României și, respectiv, a realizării unor lucrări de arhitectură.
 
Petre Antonescu este autorul unor clădiri publice monumentale (palate administrative, bănci, ministere) și a unor locuințe, toate fiind clădiri la a căror arhitectură a elaborat, aplicat și dezvoltat forme plastice arhitecturale viguroase, originale, dând o interpretare inedită formelor și elementelor arhitecturii românești vechi.
 
Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără clădirea Primăriei Municipiului București, ridicată între anii 1906 și 1910 și completată în anii de după 1945, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova (1912 - 1913) și cea a Băncii de Investiții din București (1915 - 1923).
 
În toate aceste clădiri monumentale, se întâlnesc numeroase interpretări originale și interesante ale pridvoarelor, loggiilor, ancadramentelor de ferestre și uși, brâielor și altor elemente ale arhitecturii tradiționale românești. În același spirit au fost concepute și numeroase locuințe particulare din București, sector 1, Cișmigiu, printre care se pot aminti cele de pe străzile Apolodor și Dumbrava Roșie și Strada Ion Brezoianu, Victor Eftimiu, sau clădirile care adăposteau Muzeul Simu.
 
Se remarcă și în aceste opere tendința de monumentalitate a arhitectului, controlată însă cu mult rafinament, pentru a nu conduce la exagerări. O mare clădire cu apartamente, aflată pe Șoseaua Kiseleff la numărul 12, construită între cele două războaie mondiale, cu o fațadă îmbrăcată aproape complet în cărămidă aparentă, demonstrează cu virtuozitate adaptarea unor soluții plastice tradiționale pentru funcțiunile noi.
 
Alături de interpretările arhitecturii românești, Petre Antonescu a reușit cu egală siguranță și măiestrie adaptarea într-un spirit contemporan a stilurilor istorice prezente în monumentala clădire a Facultății de Drept a Universității din București, zidită între anii 1933 și 1935. Amplasată într-un generos spațiu verde, compoziția amplă, dominată de marea aulă centrală, desfășoară principii planimetrice și plastice de inspirație clasică, bine adaptate destinației ulterioare a structurii, dar ponderată din punctul de vedere al echilibrului compozițional.

Sursa foto: arh. Radu Cornescu. În foto cu inscrisul de pe frontonul dinspre mare, în randul al 7-lea este pomenit Antonescu, ca proiectant al Cazinoului.
 
Citește și:

#scrieDobrogea Semne bune anul are când... silozurile Saligny sunt pline (galerie foto)

 

Galerie foto: