#citeșteDobrogea: Nubar Hamparțumian – arheolog specializat în numismatică

 
 
  • Nubar Hamparțumian a fost obligat să renunțe la a-și folosi numele și a semnat lucrările ca Nubar H. 
A făcut doi ani de detenție politică din cauza opresiunii sistemului comunist. A refuzat să intre în partid. Din cauza aceasta, s-a văzut obligat să semneze orice contribuţie ştiinţifică sub pseudonim, folosind numai prenumele întreg şi iniţiala numelui: H. Nubar. Chiar și după pensionare, a continuat colaborarea cu instituția din Anglia, ghidându-și succesoarea în a se acomoda și a prelua atribuțiile și îndreplinirea lor conform rigorilor cerute de funcția pe care el o ocupase timp de 20 de ani.
 
04.12. 1927 – S-a născut la București, într‐o familie de armeni.
1947 – 1951 - Universitatea București - Facultatea de istorie (Licența)
17.11.2013 – Se stinge din viața la Londra
 
Activitate
 
1951 – 1953 – Director, Muzeul Regiunii Constanța (Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
1952 - Printre activităţile întreprinse în cadrul Muzeului Regiunii Constanța se numărau: restaurarea pieselor avute în colecţie, recuperarea celor care se aflau la Bucureşti, însă proveneau din Dobrogea, deplasarea pe teren pentru obţinerea de noi piese, organizarea şi clasificarea cărţilor aflate în biblioteca muzeului etc.
La 30 aprilie 1952 - A fost inaugurtă expoziţia Muzeului Regional al Dobrogei, organizată în clădirea din faţa cazinoului, actualul sediu al acvarium‐ului constănţean.
1956 – 1975 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, Secţia numismatică şi Secţia de antichităţi greco-romane și bizantine şi arheologie.
1978  -  A ajuns în Anglia ca refugiat politic. La 51 de ani, a avut puterea de a lua viața de la capăt, întemeând o familie și consolidându‐și o carieră apreciată de toți cei cu care a lucrat.
1979 - 1999 - Barber Institute, numismat
Șantier Histria, Istria, Județul Constanța
Alte Funcții:
Membru al Royal Numismatic Society, London.
Membru Institute of Classics, London.
 
Volume, cataloage, studii și articole
‐ Histria III. Descoperirile monetare 1914‐1970, București, 1973. (în colaborare cu C. Preda)
‐ Corpus Cultus Equitis Thracii IV: Moesia (Romanian Section) and Dacia, Leiden, 1979.
- Coinage of the Twelve Caesars, University of Birmingham, 1993 (în colaborare cu John Taylor).
1980 – Apare în British Archaeological Reports, sub traducerea sa, volumul lui Andrei Aricescu, The Army in Roman Dobroudja.
1980 - A tradus în limba engleză teza de doctorat a lui Dan Gh. Theodor, pentru a fi publicată în seria BAR – International Series (81), Oxford, sub titlul The Eastern Carpathian area of Romania in the V‐XI Centuries.
24 mai 1979 – Scrisoarea sa către muzeografii constănțeni (citată în Z. Covacef, N. Mihail, A. Pop, A. Rădulescu, Le musée dʹhistoire nationale et archéologiede Constantza, Pontica 12 (1979), p. 9‐54) a constituit un valoros document pentru înregistrarea istorică a funcționării muzeului la sfârșitul anilor ʹ40 și începutul anilor ʹ50 ai secolului XX.
‐ Aspetti della circolazione monetaria di Histria nellʹepoca romana, Dacia NS 7 (1963), p. 241‐256.
‐ Incinta romano‐bizantină de la Histria în lumina ultimelor cercetări, RMM‐MIA 49 (1980), 1, p. 19‐31. (în colaborare cu arh. Anișoara Sion).
‐ Contribuții la topografia cetății Histria în epoca romano‐bizantină. Considerații generale asupra necropolei din sectorul basilicii ”extra muros”, SCIVA 22 (1971), 2, p.199‐215.
‐ Ein gotisch alanisches Grab in Histria, Dacia NS 15 (1971), p. 335‐347.
‐ Monede bizantine descoperite în satul Istria (reg. Dobrogea), SCIV 17 (1966), 3, p. 605‐607.
‐ Monede bizantine de la începutul secolului al VII‐lea și sfârșitul cetății Histria,SCN 3 (1960), p. 183‐195.
- Un sigiliu bizantin descoperit la Histria, SCIVA 15 (1964), 1, p. 81‐84. Rapoarte de cercetare arheologică
‐ Șantierul Histria, SCIV 3 (1952), p. 231‐280 (în colaborare).
‐ Șantierul arheologic Histria, Materiale 9 (1970), p.177‐233 (în colaborare).
‐Săpăturile de la Oinac (1966) (oraşul Giurgiu), SCIVA 18 (1967), 2, p. 307‐312.
 
Sursă foto+documentare: Nubar Hampartumian (4 dec. 1927 ‐ 17 nov. 2013) (Irina NASTASI) (pag. 541-543) PONTICA 46,  An: 2013
 
Citește și:

#citeşteDobrogea: In Memoriam Nubar Hampartumian, unul dintre primii directori ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţ

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

807
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1136
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1190
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1341
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1173
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1215
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1108
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1054
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1270
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1340
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2022
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1694
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1252
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1330
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1033
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1198
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1195
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1600
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1788