#citeșteDobrogea: Petre Diaconu, profesionist desăvârșit și om de poveste

• Se împlinesc azi 97 de ani de la nașterea arheologului Petre Diaconu

 
Aşa cum povestea cu umor în Autobiografia sa, Petre Diaconu s-a născut la 6 octombrie 1924 în satul Porceşti/ Porceni, în apropiere de Silistra, dintr-un tată român și o mamă bulgăroaică, cu ceva sânge grecesc.

Viitorul cercetător a învățat bine ambele limbi - româna şi bulgara –, a urmat gimnaziul în oraşul Silistra, iar studiile secundare la Liceul Ştirbei Vodă din Călăraşi.

După război, a absolvit, în anul 1953, cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, un timp prea puţin propice din perspectiva constrângerilor ideologice tot mai brutale, dar extraordinar în planul întâlnirii cu mari magiştrii ai domeniului, încă neepuraţi din învăţământul superior.

S-a remarcat prin calităţile sale de cercetător și fost angajat, încă de student, la Institutul de Arheologie al Academiei. Esențială a fost, în formarea sa, întâlnirea cu profesorul Ioan Nestor, creator de şcoală arheologică, cel care a intuit talentul tânărului capabil să se aplece cu acribie, dar şi cu multă îndoială, asupra evului mediu atât de sărac în vestigii cercetate până atunci.

Ucenicia şi-a făcut-o în cadrul şantierului şcoală de la Cetatea Suceava, acolo unde mulţi alţi colegi de generaţie, dar şi alţii după aceea, aveau să învețe marea artă a „citirii stratigrafice” a siturilor studiate.
Ca tânăr cercetător, participă la cercetările arheologice de la Dinogetia–Garvăn, Niculiţel, Cernavodă, Capidava, Mărculeşti, Viişoara, Mangalia, Murfatlar, Cochirleni, Poarta Albă, Mircea Vodă, Mănăstirea Neamţu, Porţile de Fier, Tropaeum Traiani, şi nu în ultimul rând, Păcuiul lui Soare, şantierul arheologic de care şi-a legat numele şi unde a lucrat peste jumătate de secol.

Locul său de suflet, care i-a devenit „a doua casă”, a fost tranformat într-o „şcoală de vară”, „o academie” care a contribuit la formarea multor generaţii de cercetători. Aici se învăța arheologie, dar şi literatură sau artă, căci aici îşi găseau loc de refugiu sau odihnă scriitori, actori, pictori, ziarişti etc.

De remarcat sunt contribuţiile lui Petre Diaconu privind datarea şi atribuirea etnică a valurilor din Dobrogea, datarea circumvalaţiei şi bisericii treflate de la Niculiţel, descoperirea Ţării Dristrei, o formaţiune statală necunoscută în cronicile timpului, precum şi atribuirea culturii Ciurel.

A avut preocupări de numismatică, sigilografie, toponimie, paleografie, etnografie şi filologie, regăsite în sute de articole şi recenzii. Este coautor la trei monografii arheologice de excepţie („Capidava. Monografie arheologică”, Bucureşti, 1958, „Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină”, Bucureşti, 1972, „Păcuiul lui Soare. II. Aşezarea medievală (secolele XIIIXV)”, Bucureşti, 1977), autor la două lucrări de sinteză („Les Petchénègues au BasDanube”, Bucureşti, 1970, „Les Coumans au Bas-Danube aux XIe et XIIe siècles”, Bucureşti, 1978) şi două volume de articole („Recenzii şi discuţii arheologice, I”, Călăraşi, 1994, „Contribuţii istorice şi etimologice”, Aalborg, 2001).

A contribuit, de asemenea, la elaborarea volumelor: „Relations between autochthonous population and the migratory populations on the territory of Romania”, 1975, „Independenţa României”, 1977, volumului I din „Istoria militară a poporului român”, 1984 şi a volumului al III-lea din „Istoria românilor”, 2001.

S-a stins în săptămâna patimilor a anului 2007 şi a fost coborât în mormânt la Mănăstirea Dervent, lângă locul atât de scump inimii şi vieţii sale de arheolog - Păcuiul lui Soare.
 
În toamna anului 2019, cu ocazia sărbătoririi Zilei Dobrogei, cotidianul ZIUA de Constanța îi onora memoria lui Petre Diaconu, acordându-i distincția „Meritul Dobrogean“ și medalia „Dionisie Exiguul” și readucând în conștiința publică un profesionist desăvârșit și un om de poveste, care a lăsat în urma sa o vastă operă, impresionantă prin calitate, erudiţie și varietate, dar şi un model de devotament pentru cercetarea şi studiul arheologiei în zona Dunării de Jos.
 
 
Citește și:
#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare