#DobrogeaDigitală: Macedonenii – „elemente trebuitoare propăşirii noastre economice şi naţionale”

 
În vremuri încă tulburi, când se lupta pentru acordarea drepturilor constituţionale tuturor românilor stabiliţi în Dobrogea, ziarul „Conservatorul Constanței”, I, nr. 9, din 15 martie 1909, publică o pledoarie pentru aromâni și drepturile lor politice: „Fraţii noştri macedoneni, care s-au stabilit în această parte a Ţării, au şi dânşii aceleaşi drepturi la atenţia guvernului".

Cu o istorie zbuciumată, alungați de la sud de Dunăre către actuala Dobroge, unde s-au stabilit în număr destul de mare, aromânii au contribuit și ei la propășirea ținutului pontic, fiind comercianți pricepuți, oameni harnici și gospodari.

Articolul reprodus mai jos este indexat în volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„Arătam în numărul trecut al ziarului nostru neajunsul ce prezintă acordarea drepturilor politice în Dobrogea, în ceea ce priveşte elementele româneşti venite aici din ţările subjugate. Spuneam anume că Românii de origine transilvăneană sunt foarte numeroşi, că ei au luat o parte însemnată la românizarea acestei provincii şi că sub nici un cuvânt nu li se poate refuza cetăţenia română. E foarte probabil că guvernul va căuta să împliniască această lipsă a legei, făcând astfel un act de dreptate.
Dar mai sunt şi alte elemente de origină română, care intră în categoria Transilvănenilor. Fraţii noştri macedoneni, care s'au stabilit în această parte a ţării, au şi dânşii aceleaşi drepturi la atenţia guvernului. Deşi nu aşa de numeroşi ca Ardelenii, ei sunt totuşi nişte elemente tot aşa de trebuitoare propăşirii noastre economice şi naţionale. Cei mai mulţi dintre dânşii şi-au părăsit locul naşterii, ca victime ale nepotolitelor uri de rasă, care clocotesc în imperiul turcesc. Şi nu sunt puţini aceia care au plătit cu pierderea fiinţelor scumpe, ori cu nimicirea averilor, vina de a se fi mândri că sunt de un sânge cu noi şi de a fi voit să-şi păstreze neamul. Dacă soarta le-a dat mângâierea de a fi de folos naţiunii lor cel puţin în părţile acestea, noi suntem datori să-i răsplătim pentru aceasta cu dragostea noastră. Iar această dragoste nu le-o putem arăta mai bine, decât făcându-i să fie întru toate la fel cu noi. Sunt motive puternice care cer lucrul acesta. De bine, de rău putem zice că elementul românesc a isbutit să facă majoritatea şi să dea tonul în populaţiunea rurală aici în Dobrogea. Activitatea principală în satele noastre este cea agricolă şi această activitate o stăpânesc acum Românii. Nu e tot aşa în comunele urbane ale Dobrogei. Aici activitatea totală o absoarbe comerţul în primul rând, apoi industria. E bătător la ochi faptul că mai ales comerţul e aproape în întregime în mâna elementelor streine. Pentru naţionalizarea acestei manifestări economice avem mult de lucrat de acum înainte. Şi în această direcţie ne va fi de mare ajutor elementul macedonean. El este stăpânit mai mult în oraşe şi dă dovezi de o deosebită pricepere în ale comerţului, aşa că va forma o avangardă puternică a românizmului în lupta de cucerire a acestei ramuri de activitate naţională. lată de ce e drept şi cu cale ca odată cu înlăturarea restricţiilor, care ţin departe dela viaţă politică pe Transilvăneni, să se aibă în vedere şi cestălalt element tot atât de important ca funcţie socială - Macedonenii.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: muzeuldefotografie.ro

Citește și:

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa