#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (I)

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii.

Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.

Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.

Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.



Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.

Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.

Așadar, după cum punctează autorul, „ să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor cinci capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaselea capitol, „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“. Pe parcursul acestui capitol vom cunoaște primarii orașului Cernavodă dintre anii 1978 și 1936. Autorul mărturisește că intenția sa de a integra toate biografiile edililor nu a putut fi împlinită din mai multe motive. Redăm, astfel, prima parte a acestei părți:

„În lipsa arhivei comunale distrusă de trupele de ocupaţie din război 1916 - 1918, cu mare greutate am putut să întocmesc statistica foştllor primari ai oraşului. 

Datele le-am cules din registrele stării civile şi registrele cu şedinţele consiliilor comunale, salvate de d-l Nicolae Dobrescu, fost secretar general al primăriei, care le-a purtat pe tot timpul refugiului. Regret foarte mult că n'am avut posibilitatea să întocmesc biografiile tuturor. 

Pentru cei decedaţi am făcut în zadar apel la rudele acestora în mai multe rânduri prin ziare. Dau mai jos biografiile edililor, întocmite cu concursul binevoitor al acestora, sau al urmaşilor celor decedaţi, complectate cu fotografia celor ce au binevoit să mi-o dea. 

1. CALFA GHEORGHE, comerciant, a fost primar 3 ani în trei rânduri: (1879 - 30 Septembrie 1880), (31 ianuarie 1882- 8 Februarie 1883) şi (21 Iulie 1887 - 7 Februarie 1889). 

2. MEMET EFENDI, comerciant, a fost primar 4 ani, în două rânduri: (30 Septembrie 1880 - Decembrie 1881) şi (8 Februarie 1883 - 28 Februarie 1887). 

3. LEON BUTTER, avocat, a fost primar un an şi jumătate (28 Februarie 1887 - 21 Iulie 1888). 

4. D. BARBULESCU, fost secretar al primăriei, a fost primar un an şi jumătate (7 Februarie 1889 - 12 August 1890) 

5. ION G. POPA, agricultor, a fost primar un an şi jumătate, în două rânduri: (12 August 1890 - 29 Iulie 1891) şi (Octombrie 1897 - Aprilie 1898)

Născut în anul 1849, în oraşul Ploeştl, din părinţi români originari din Transilvania. S'a îndeletnicit cu economia şi rationala creştere a vitelor în Basarabia. După retrocedarea Basarabiei, s'a retras în Dobrogea, ocupând un loc de frunte între marii ptopretari şi economi de vite. Aproape neîntrerupt a figurat ca membru în consiliul comunal al Cernavodei. 

6. CĂPTAN I. MACHEDON, a fost primar numai patru luni: (28 Iulie 1891 - 10 Octombrie 1891).“

Va urma.

Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat 
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Strada Carol atrage lumea la plimbarile serale legănate de armonia muzicii“