#DobrogeaDigitală: Diana Cheregi ar fi împlinit astăzi 71 de ani

• Se împlinesc astăzi 71 de ani de la nașterea regretatei actrițe Diana Cheregi

„Mama Dia”, cum îi spuneau cu drag toți cei care au avut șansa să-i stea în preajmă, s-a născut la 15 iulie 1949 și a fost una dintre actrițele reprezentative ale Dramaticului constănțean, precum și membru fondator al școlii de teatru în orașul de la malul mării.
 
Ca pedagog, a fost extrem de iubită și admirată de studenții săi, văzută ca un model de generozitate, erudiție și pasiune pentru scenă.


Cu un talent incontestabil, cu har și eleganță, Diana Cheregi a lăsat în memoria teatrului pontic roluri de mare forță, construite cu stil, inteligență și autenticitate. S-a identificat cu scena constănțeană încă din 1973, când a sosit aici, și până în ziua în care a plecat dintre noi, pe 2 martie 2013.
 
A acoperit o paletă impresionantă de roluri, jucând în drame, comedii muzicale, roluri de compoziție sau de travesti.
A întruchipat cu succes personaje precum Luky din „Misterioasa convorbire telefonică”, Ann Page din „Nevestele vesele”, de Shakespeare, Doamna Tana din „Viforul”, de Delavrancea, Cristina din „Lupii de mare”, de Gh. Vlad, Sânziana din „Sânziana si Pepelea”, de Alecsandri, Irma din „Nebuna din Chaillot”, de Giraudoux, Cleona, din „Andromaca”, de Racine, Corifeul din „Hecuba”, de Euripide, Histodora din „Beția sfântă”, de Paul Everac, Hecate din „Macbeth”, de Shakespeare, Arina din „Io, Mircea Voievod”, de Dan Tarchilă, Preoteasa din „Penthesileea”, de H. von Kleist, Doamna Boeuf din „Rinocerii”, de Eugen Ionesco, Domnișoara Cucu din „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, și atâtea altele.
 
Personalitatea actriței și activitatea sa prodigioasă este reînviată în două volume aflate în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, „Dulcea povară”, a lui Jean Badea, și „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii”, semnat de Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian.
În acesta din urmă, regăsim o evocare nostalgică, din care redăm un fragment:
 
„Înaltă, subțire, cu timbru frumos de contraltă, dar cunoscând secrete de tehnică și artă a vorbirii care-o ajută să acopere cu vocea un ambitus cu mult mai mare, Diana este un om franc și prietenos, mustind de umor frust, ardelenesc. De altfel, actrița - dincolo de scenă - chiar apelează la accentul și pronunția tipică, ceea ce îi dă un farmec în plus. Fiică, soră, mătușă și mamă cum nu se poate mai devotată, femeie harnică și iute, a dus mereu în spinare greul unei vieți de familie (mare!) pe care o iubește și pentru care a făcut totul.
 
Am considerat-o în sinea mea, încă de la început, urmașa, în acest teatru, a actriței Marcela Sassu, predestinată pentru marile eroine ale tragediei antice. A făcut și dovada în acest sens, în câteva rânduri: în Electra ("Legenda Atrizilor"), Corifeul ("Hecuba"), Cleona ("Andromaca").
A creat un anumit tip de ingenuă, cu puritatea voalată de un surâs inteligent, ușor ironic și cu o notă mai gravă, chiar dacă veneau din comedie: Anne ("Nevestele vesele din Windsor"), Irma ("Nebuna din Chaillot"), Andreea ("Între etaje").
A jucat fete bătrâne - Sina ("Capcana de nichel") și femei fatale: Zinida ("Cel care primește palme"), Elvira ("Visul unei nopți de iarnă"). A jucat-o pe Doamna Tana din "Viforul" și pe insinuanta Valentine din "Călător fără bagaje". A fost "de acolo" într-o Colombină a lui Goldoni ("Mincinosul") și a realizat un memorabil androgin - Trufaldino ("Regele cerb").
 
Înzestrată cu simț muzical, ureche și voce frumoasă, a fost nelipsită din distribuția fiecărui musical montat pe scena constănțeană: "Căsătorie cu bucluc" (Zamfira), spectacol căruia i-a semnat și regia într-o altă variantă, în anii '90, cu actori basarabeni și constănțeni; "Nu sunt Turnul Eiffel" (Tanți), "Sânziana și Pepelea" (Baba Rada și Zâna Lacului). Cum am mai spus, a jucat și în varianta din '75 a acestei feerii, chiar rolul titular: îmbrăcată într-o rochie vaporoasă, cu flori în păr și la cingătoare, ireal de frumoasă, aluneca prin scenă ca o nălucă ademenitoare a nopților de sânziene...”
 
Pentru tot ce a zidit la temelia teatrului constănțean și a identității culturale a acestui spațiu, cotidianul ZIUA de Constanța a omagiat-o pe Diana Cheregi, cu prilejul evenimentului dedicat comunității teatrale din vara anului 2018, intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănțean”.


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Șapte ani fără Diana Cheregi