#DobrogeaDigitală: Șapte ani fără Diana Cheregi


Se împlinesc astăzi șapte ani de când actrița Diana Cheregi a dispărut în lumea umbrelor, după ce, timp de patru decenii, a „ars” pe scenă, în drame, comedii muzicale, roluri de compoziție sau de travesti.





Născută la 15 iulie 1949, actriță complexă, cu har și eleganță, „mama Dia” a lăsat în memoria teatrului constănțean roluri de mare forță, construite cu stil, inteligență și autenticitate, îmbogățite cu nuanțe actoricești nebănuite. A întruchipat cu succes personaje precum, Luky din „Misterioasa convorbire telefonică”, Ann Page din „Nevestele vesele”, de Shakespeare, Doamna Tana din „Viforul”, de Delavrancea, Cristina din „Lupii de mare”, de Gh. Vlad, Sânziana din „Sânziana si Pepelea”, de Alecsandri, Irma din „Nebuna din Chaillot”, de Giraudoux, Cleona, din „Andromaca”, de Racine, Corifeul din „Hecuba”, de Euripide, Histodora din „Beția sfântă”, de Paul Everac, Hecate din „Macbeth”, de Shakespeare, Arina din „Io, Mircea Voievod”, de Dan Tarchilă, Preoteasa din „Penthesileea”, de H. von Kleist, Doamna Boeuf din „Rinocerii”, de Eugen Ionesco, Domnișoara Cucu din „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, și atâtea altele.


Ca pedagog, a fost extrem de iubită și admirată de studenții săi, care îi datorează nașterea unei școli de teatru la Constanța, dar și moștenirea unui model de generozitate, erudiție și pasiune pentru scenă.


În volumul său, Dulcea povară”, editat cu sprijinul ZIUA de Constanța, Jean Badea evocă „urmele” pe care actrița le-a lăsat în memoria și în sufletul celor care au cunoscut-o:
 

„A învățat tainele artei teatrale de la maeștri străluciți - Beate Fredanov și Octavian Cotescu - și, după o stagiune la Teatrul din Botoșani, s-a transferat la Constanța, în trupa Dramaticului, căreia i-a rămas fidelă, în ciuda norilor grei de furtună adunați deseori pe cerul acestei așezări artistice. Încă de la primele roluri, s-a făcut remarcată. Iat-o în doamna Tana din Viforul de Delavrancea («cu o prezență scenică aparte, coborâtă parcă din frescele bizantine, a încercat cu inteligență și nuanțare în gest și replică ‚reinterpretarea’ doamnei Tana» - Ileana Colomieț) sau în Sânziana din feeria lui Alecsandri («Sânziana e privită de Diana Cheregi parodic», «suava prințesă, plină de temperament, care înspăimântă pe zmeu și are o evidentă, nerăbdătoare dorință de măritiș» - Cristina Constantiniu).

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!



Ca profesor la Facultatea de Teatru a Universității Ovidius, «mama Dia» a reușit să lase «urme» adânci în cugetul și sufletul tinerilor săi elevi. Astăzi, când se odihnește într-o altă lume - i se spune veșnică -, cei care i-au cunoscut și admirat creațiile scenice îi simt lipsa asemenea unei ființe dragi.”

Pentru tot ce a făcut pentru teatrul constănțean și identitatea culturală a acestui spațiu, cotidianul ZIUA de Constanța a omagiat-o pe Diana Cheregi, cu prilejul evenimentului dedicat comunității teatrale din vara anului 2018, intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănțean”. Actrița a fost distinsă, post-mortem, cu medalia Jean Ionescu și placheta Consiliului Județean #Respectteatru.



S-a stins din viață pe 2 martie 2013, când încă mai avea multe de dăruit. Cei ce au cunoscut-o, încă o evocă nostalgic, cu iubire și recunoștință.


Citește și:

#citeșteDobrogea In Memoriam Diana Cheregi, la șase ani de la despărțire. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#RespectTeatru: Medalia „Jean Ionescu“ și placheta CJC #RespectTeatru, pentru actrița Diana Cheregi


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

449
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

707
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1252
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1509
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1464
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1427
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1186
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1240
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1133
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1077
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1293
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1363
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2041
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1578
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1714
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1268
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1346
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1046
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1214
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1207