20 Oct, 2021 00:00
2764
„O descriere a Dobrogei Noui - a Cadrilaterului pentru realipirea căreia s-a depus atâtea sforţări şi pentru a cărei păstrare s-a vărsat apoi atăta sânge, nu poate fi decât binevenită astăzi, când în toate straturile poporului nostru se manifestă o dorinţă arzătoare de a ne cunoşte cât mai bine ţara, de a ne înţelege cât mai mult unii pe alţii. Dacă numele de „Cadrilater“ dat părţii de sud a Dobrogei este un termen militar, în schimb numele de „Dobrogea Nouă“ este o simplă expresie administrativă, care arată numai, că această parte a fost alipită mai în urmă la Patria-mumă. Dar de fapt Dobrogea „Nouă“ şi cea „Veche“ formează o singură regiune, din punct de vedere geografic şi în multe epoce ale istoriei au format şi din punct de vedere administrativ un singur tot.
În tot cursul antichităţii, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră până la Silistra şi până la Vama era o singură ţară: Sciţia mică (Scylhia minor), iar în evul mediu până la cucerirea turcească, a fost o singură „eparhie“ a imperiului bizantin.
Dacă după aceea s-a divizat în diferite unităţi administrative, dacă popoare străine au fost colonizate printre locuitorii băştinaşi de origină traco-romană şi dacă Ia 1878 partea de jos a fost despărţită de cea de sus care s-a alipit la statul românesc, aceasta nu însemnează că unitatea milenară a provinciei a fost distrusă, nici că predominaţia etnică şi culturală a Românilor dobrogeni a fost prea mult ştirbită. Au fost de ajuns cei câţiva ani de vieâţă comună ce au urmat anexiunii din 1913, pentru ca spiritul culturii româneşti să străbată adânc şi în Dobrogea „Nouă“ şi să o contopească iaraş cu provincia de care fusese ruptă timp de trei decenii şi jumătate.
Deaceea descrierea Dobrogei Noui prezintă o importanţă cu totul deosebită; ea ne va arăta şi cât de mult a fost înstrăinată această regiune, şi până la ce grad s-a putut infiltra aci cultura românească.
„O tratare științifică a monetelor vechi din Dobrogea începe odata cu publicațiile marelui munismat austriac, iezuitul Iosif H. Eckel. În opera sa fundamentals: Doctrina numorum veterum, aparută la Viena în 1786, Eckel descrie și un număr de monete emise de cele patru orașe vechi dobrogene: Istria, Callatia, Tomi si Dionysopolis. Deasemenea în Catalogul cabinetului imperial din Viena și în alte câteva lucrări mai mici ale lui găsim menționate și descrise monete dobrogene. Se înțelege că atât descrierile, cât și considerațiile numismatice și istorice ale lui Eckel sunt totdeauna exacte, precise și vrednice de toată încrederea, ceea ce contrastează mult cu ușurință și lipsa de preciziune a lui Vaillant.
Cele privitoare la tezaurele monetare descoperite acolo le-am adunat și publicat noi sub titlul de Monete și tezaure monetare din România; iar altele le-am descris în „Convorbiri Literare“. Monetele pe cari le-au dat la iveală săpăturile făcute de V. Pârvan la Ulmetum s’au publicat în «Analele Academiei Române». lar câteva tezaure descoperite în anii din urmă au rămas până acum nepublicate.
Și mai reduse sunt informațiile despre monetele bizantine și medievale găsite în Dobrogea și numai despre monetele vechi românești de acolo avem oarecari relații mai complecte. Ele au fost date de noi în mai multe studii asupra tezaurelor de monete vechi românești descoperite în diferite regiuni ale Dobrogei, tezaure care dovedesc nu numai stăpânirea efectivă a Domnilor români asupra acestei provincii, dar și întinsă circulație a monetelor românești în comerțul de tranzit de aici.
După cum se vede, dintre toate monetele dobrogene, cele ale orașelor grecești au atras mai mult atentiunea învățaților; celelalte nu au fost decât prea puțîn urmărite și numai o mică parte au fost studiate. Cu toate acestea pentru cunoașterea istoriei Dobrogei este de mare importantă să se știe, ce fel de monete s-au găsit în diferite localități și deci ar fi de dorit, că descoperirile de monete dobrogene să fie urmărite de aproape și totdeauna când se publică descrierea lor, să se menționeze locul de proveniență.“
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: