#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

Printre chipurile uitate ale celor care au pus umărul la dezvoltarea Dobrogei după Războiul de Independență se numără și Teodor Pleșu, fost subprefect al plasei Hârșova.

Basarabean de origine, Teodor Pleșu s-a născut în satul Leova. Imediat după revenirea Dobrogei la România, a început munca de apostolat aici, întâi ca funcționar public la Tulcea. Ulterior a funcționat ca asistent la Farmacia Engleză, perceptor la Medgidia, șef birou la Prefectura Constanța și subprefect al plasei Hârșova.

Potrivit contemporanilor săi, chiar dacă Teodor Pleșu nu a ocupat posturi publice mai importante, activitatea lui pe tărâmul Dobrogei nu a fost mai mică față de cea a unor oameni de renume în acest sens.

Despre personalitatea lui Teodor Pleșu aflăm de la Gheorghe Stețcu, fost epitrop al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului I” din Constanța. Într-o cuvântare ținută în fața altarului bisericii „Adormirea I”, publicată în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 5, mai, 1934, Gheorghe Stețcu amintește mai multe nume de oameni care s-au remarcat ca iubitori ai Dobrogei, printre care și de basarabeanul Teodor Pleșu, despre care sublinia că a „fost o pildă vie de abnegaţie şi patriotism”:

La aceşti mari români, mi-am permis să mai adaug încă un uitat. Acesta este: Teodor Pleșu, care, dacă n-a avut aşa mari demnităţi, munca lui pe terenul provinciei noastre, n-a fost mai mică. Întreaga sa activitate de funcţionar public, a fost o pildă vie de abnegaţie şi patriotism, de rară modestie şi de muncă fără preget. (...) Acest pedagog al funcţionarilor Români, veniţi în Dobrogea, era un suflet nobil, care lua bucăţica de la gura lui și a copiilor lui, și o dădea celui ce i-o cerea întâi, fără a cerceta, cine este și de unde este și nu de puține ori a fost înșelat”.    

Tot de la Gheorghe Stețcu aflăm că, pentru calitățile sale, Teodor Pleșu nu și-a servit țara doar de la biroul de funcționar public. Pentru a combate numeroasele atacuri întreprinse de unii bulgari, după 1913, asupra comunităților românești din Cadrilater, Teodor Pleșu a fost „întrebuințat în multe chestiuni de interes vital pentru provincia noastră”:

Teodor Pleșu a fost funcţionarul român, ales dintre aleși și întrebuințat în multe chestiuni de interes vital pentru provincia noastră. Învăţat, cuminte şi ponderat, cunoscător a multe limbi străini, aceste calităţi i-au folosit, spre a-și servi țara și, în treacăt amintesc că, el a fost acela, care a fost trimis în secret, spre a cerceta în Bulgaria, activitatea trădătorului Racowschi, care deşi cetăţean român, din cauza apucăturilor lui criminale, şi pe baza dovezilor culese de Teodor Pleșu, a fost expulzat din țară, ca periculos siguranței statului și constatăm astăzi, că dovezile adunate de Pleșu, au fost adevărate, căci însușii comuniștii Ruși, la care se aciuase, mai târziu l-au deportat ca periculos societăţii.

#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 5, mai, 1934.

Foto: Imagine pusă la dispoziție de Aurelia Lăpușan
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:
#DobrogeaDigitală Preotul Nicolae Popescu din Gârliciu. „Viaţa sa, o puternică dungă de lumină“

 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

596
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

771
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1299
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1512
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1466
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1428
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1194
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1240
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1133
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1080
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1293
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1363
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2042
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1581
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1714
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1270
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1348
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1050
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1214
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1209