#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Farul din Șabla (Bulgaria) – „versiunea mai mică a uneia dintre cele șapte minuni ale lumii antice”

 
În urmă cu 90 de ani, județele Caliacra și Durostor erau parte administrativă a României, fiind în același timp arondate eparhial Episcopiei Constanța.
În calitatea sa de episcop al Constanței, Gherontie Nicolau a oficiat în zilele de 3 și 4 septembrie 1930 o vizită canonică pastoral-ştiinţifică în parohiile de pe
litoralul Mării Negre, de la Mangalia la Ecrene (azi în Bulgaria).
 
Informațiile le aflăm din articolul „Vizita canonică a Prea Sfințitului Episcop D D Gherontie în Protoieria Caliacra”, publicat în „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 10, anul VII, septembrie 1930.
 
Însoțit de o delegație formată din „dr. Tudoranu, Profesor Universitar din Iaşi şi D-l Colonel-farmacist Macri, din Odobeşti, cu soţiile”, prima oprire a înaltului erarh în județul Caliacra a fost în localitatea Șabla (azi în Bulgaria). 
 
„La Şabla - prima parohie din Caliacra pe acest drum - Prea Sfinţitul este întâmpinat de C. Preot N. Ţiţof, în casa căruia se face iarăşi un popas şi se ia o mică gustare. Această parohie, cu biserica şi starea enoriaşilor din toate punctele de vedere, se găseşte mulţumitor. P. S. a exprimat laude preotului şi credincioşilor.”
 
Bulgar de origine, preotul din Șabla invită delegația la o incursiune în istoria locului, unul din obiective fiind Farul din Șabla.
 

Farul din Șabla

 
„De aci, însoţit şi de C. Preot N. Ţiţof, bun cunoscător al litoralului Mării, s'a luat drumul spre farul Şabla, lucrare ce datează - se zice de pe timpul Genovezilor - cari făceau negoţ prin aceste părţi. Şi astăzi, noaptea, mai ales pe vreme urâtă, farul dela Şabla luminează călătorilor mării, ca şi întemeietorilor lui, cari odată cu negoţul lor, au adus cultură şi civilizaţie în aceste ţinuturi bântuite de întuneric. Masiv din piatră - al unei arhitecturi de muncă solidă - farul dela Şabla va dăinui, cu acelaş rol, dealungul secolelor grăind şi amintind de gloriosul lui trecut şi străjuind liniştea şi civilizaţia poporului roman”.
 
Cercetările de dată mai recentă arată că Farul din Șabla a fost construit în anul 1856, peste ruinele unui alt far din anul 1786. Este cel mai vechi far bulgăresc, situat la 10 m deasupra mării, pe faleza abruptă şi stâncoasă a Capului Șabla, printre ruinele unei fortăreţe din secolul al IV-lea. Este o clădire de calcar cu o înălțime de 36 m, care constă dintr-un turn octogonal cu balcoane. Turnul cu trei etaje este pictat în dungi roșii și albe. Acesta luminează alb, iar raza luminii este de 16 mile maritime.
 
Potrivit https://audiotravelguide.ro/farul-de-pe-capul-shabla-shabla/, interesant pentru far este faptul că în peretele de pe latura de vest este încorporată monograma de sultan a lui Abdul Medgid. El a condus Imperiul Otoman la mijlocul sec. al XIX-lea.
 
Tot de aici mai aflăm că: „Locuitorii Shablei, nu fără mândrie, spun că au o versiune mai mică a uneia dintre cele șapte minuni ale lumii antice – Farul din Alexandria. Paratrăsnetul farului este cu vârf aurit. Zidurile sale sunt de 1,20 m grosime, și nici în timpul iernii în cameră nu pătrunde frigul. Paznicii farului care monitorizează funcționarea sa zi și noapte, sunt patru”.
 
#citește mai departe în „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 10, anul VII, septembrie 1930.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: wikipedia.org.

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005.
A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: 80 de ani de la a doua urcare pe tron a regelui Mihai I
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

552
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

826
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

842
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1004
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1444
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1487
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1700
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1527
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1491
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1221
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1284
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1170
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1120
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1325
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1395
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2067
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1613
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1736
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1295