#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „În aval de Silistra, fluviul se ramifică în trei mari braţe“

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 


Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu. Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare).
 
Anexele necesită o atenție sporită, fiind importante pentru turiștii vremii prin prisma utilității turistice a acestora. Acestea prezintă: Mersul vapoarelor de pasageri N.F.R, Călătoriile cu vapoarele N.F.R. Informaţiuni, Tarife N. F. R.
 
Continuăm cu expunerea lucrării antemenționate cu cel de-al doilea capitol intitulat sugestiv „Dunărea românească“. Capitolul debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol. În ediția de astăzi, călăuza noastră ne prezintă cele trei mari brațe „din aval de Silistra“ ale Dunării românești: Borcea, Plosca și Ostrovului.
 
Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și construcția narativă specifică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos. Subcapitolul se întinde pe mai multe pagini, astfel că astăzi prezentăm o parte, restul urmând a fi prezentat în edițiile viitoare:
 
„În aval de Silistra, fluviul se ramifică în trei mari braţe: braţul Borcea, pe care se află portul Călăraşi, braţul Dunărea propriu-zisă, numit şi Plosca: braţul Ostrovului. Braţul principal, navigabil, este braţul Plosca.
 
Braţul Borcea începe dela km. 370, întinzându-se pe o lungime de 103 km. şi udând zona dintre cele mai productive. Pentru a se ameliora navigaţia braţului Borcea pe 7 km., de la Călăraşi la Gura Borcei, a fost nevoie de lucrări importante şi costisitoare, ca să se strâmteze albia prin diguri longitudinale în părţile concave.
 
Rezultatele au fost satisfăcătoare iar adâncimile se menţin făcânduse dragaje mai ales la gură, unde se depun de obiceiu aluviunile. În faţa Călăraşilor, Borcea are 140 m., lărgime la ape mari şi numai 90 m., la ape mici. Braţul Ostrovului începe la km., având o lungime de 19 km.; el este un braţ secundar; pe el se găseşte portul Ostrov. Braţul Ostrovului are cam 150 m., lărgime iar la etaj apele iau în unele puncte mai mult de 1,50 m., adâncime.
 
Braţul Plosca se află între precedentele. El este navigabil întotdeauna. Dela Silistra Ia Cernavodă fluviul prezintă pe dreapta maluri înalte; pe stânga malurile sunt scunde; ele încep să se înalţe aici numai dela Călăraşi, formând ţărmul braţului Borcea.
 
Între aceste maluri înalte Dunărea curge la apele mari cu toate braţele împreunate, acoperind suprafeţe enorme; la ape mici fluviul curge prin cele 3 braţe.“