#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.

Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 


Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
În ediția de astăzi vom aborda următorul subcapitol al lucrării mai sus menționate, intitulat „Ce e de văzut la Constanța?“. Paginile acestei părți prezintă obiectivele principale care pot fi vizitate în Constanța și chiar în împrejurimile ei. Autorii trec în revistă monumente, clădiri, statui, lăcașe de cult. Printre acestea se află și o amplă prezentare a statuii lui Ovidiu din piața care îi poartă numele, dar și o expunere a așezămintelor de cult din Constanța anilor 20, împărțite după specific.
 
Autorii au integrat în această rubrică Catedrala Episcopală, biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica catolică, biserica greacă, biserica bulgară, biserică armeană, templul de rit spaniol și templul de rit occidental, moscheea Carol I, geamia Sultan Azis, geamia Azize,  geamia Mufti.  
 
Pentru a putea identifica cele prezentate, mai jos precizăm numele actuale ale străzilor menționate în textul citat, conform lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef, publicată în anul 2010:
 
Strada Rosseti - astăzi strada C.A. Rosseti
Strada D.A. Stursa - astăzi strada Revoluției din 1989
Starda Lascăr Catargiu - astăzi strada Nicolae Titulescu
Strada Gr. Cantacuzino - astăzi strada Arhiepiscopiei
Strada Mircea - astăzi strada Mircea cel Bătrân
Strada Tomis - astăzi strada Sulmona
 
Redăm în cele ce urmează rândurile scrise despre primele lăcașe menționate, cele din urmă urmând a fi integrate într-o ediție viitoare:
 
„Catedrala Episcopală, str. Gr. Cantacuzino
 
O operă impozantă cu o faţadă monumentală. Aminteşte în stil biserica de la Curtea de Argeş în proporții mai mari. Efectele decorative obţinute prin cărămida roşie. Interiorul somptuos. Pictura e datorită marelui pictor G. D. Mirea, director al Şcoalei de bele arte din Bucureşti. Pictura stil modern cu puţine reminescenţe bizantine. Partea decorativă cu motive româneşti în care predomină aurul. Mitropolitul Ghenadie, n’a-dat voe, multă vreme să se sfinţească biserica din cauza picturei care s’a depărtat de şabloanele consacrate, de tipicul bizantin.
 
Pictorul a zugrăvit Capetele sfintelor luând de model pe soţia sa şi pe o doamnă din localitate, ș-ia unui fost mare dregător local, azi decedat.
De remarcat mobilierul: altarul, scaunele împărăteşti, amvonul, cădelniţele, candelabrul etc., care sunt executate de marele arhitect, reînviitorul stilului românesc Ion Mincu. Sunt opere ce pot rivaliza cu similarele din Ravena, Palermo şi Veneţia.
 
De la venirea actualului Episcop Î. P. S. S. llarie, serviciul divin se face după tipicul călugăresc, somptuos şi impresionant. Cor admirabil sub direcţia maestrului Moruzov, profesor de muzică.
 
Biserica Adormirea Maicei Domnului
 
Stil bizantin-românesc, operă a arhitectului Păunescu. Se remarcă prin linii şi desemnuri de o proporţie şi simetrie estetice. Peatra fundamentală s’a pus Ia 1906, eficiind episcopul Dunăreai de jos , Pimen. Tărnosirea s’a făcut la 1911 de către episcopul Nifon dela Galaţi. În interior, de remarcat pictura datorită pictorului profesor A. I. Marinescu, stil renaşterea, decoraţiunile bizantin. Mobilierul e o operă de artă desăvârşită şi a fost executat de sculptorul Babic.
 
Biserica catolică, str. Lascar Cantargiu
 
Mică dar foarte populată în special de nemţii dobrogeni. Interesantă de vizitat pentru ritualul protestant, simplul fără fastul ortodox.
 
Biserica greacă, str. Mircea
 
Mare dar fâră stil. Interior foarte bogat. Se slujeşte în limba elina. Dotată cu icoane dei mare preţ.
 
Biserica bulgară, str. D. Sturza
 
În stil românesc. Pictura de loanid bătrânul. Interior frumos şi bine întreţinut. Se oficiază în limba slăvonă.  
 
Biserica armeană, str. Tomis 25

Construcţie fără stil, de lemn a fost clădită Ia 1880 de epitropul Nazaret Torosian. Preot: Hamazet Bedidian. Interesant ritualul arhaic al cultului armenesc. Înainte de război avea obiecte sacre de o imensă valoare, dar a fost jefuită de bulgari.
 
Templul israelit de rit spaniel, str. Mircea

Impozantă clădire cu o faţadă monumentală. Arhitect Ing. Linz. Decoraţiunile de pictorul Moritz Finkeistein.
Rabin: Tuvi Bohor.
 
Templul israelit de rit occidental, str. C. A. Roseti
 
Clădire monumentală, stil Chaldean. Interior adrarabil cu colonade masive, 2 galerii. Prezidentul Epilropiei P. Şapira, Vice prezident Albert Theiler, Secretar Felix Grunberg, Casier Solomon Grunberg. Rabin losef Schechter.“
 
Va urma.