#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (II)

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori”ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
 
Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 


Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
În ediția de astăzi continuăm expunerea capitolului „Ghid economic“ al lucrării de față. În cele prezentate anterior am vorbit despre prima parte a acestui capitol, axându-ne pe Portul Constanța, mai exact în ceea ce privește istoricul acestuia și informații referitoare la „Instalațiile pentru export“. Astăzi  continuăm cu a doua parte în care autorii notează bilanțuri despre „Instalații pentru import și magazii“ și „Instalații diverse“.
 
După o trecere în revistă a dotărilor Portului autorii conchid această parte punctând că în anul 1924 erau „demne şi instructive de vizitat: uzina electrică, silozurile şi staţiunea de petrol, funicularul etc“. Se reușește astfel o realizare a retrospectivei situației de fapt a Portului din anul 1924.
 
Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos:
 
„Instalaţii pentru import şi magazii
 
Portul Constanţa nu are macarale mecanice pentru manipulaţitinea mărfurilor; această operaţiune se face cu macaralele vapoarelor sau prin hamali. Nu are magazii sistematice şi nici anantrepozite.
 
Magazii provizorii
 
Magazii provizorii pentru cerealele ce nu pot fi depozitate în silozuri (porumb umed, oleoginoase, fasole, mei, cereale în saci).
 
Instalații diverse
 
Uzina electrică
 
Portul posedă o uzină de 1600 cai, formată din 4 grupuri electrogene, compuse fiecare din câte un motor Diesel de 400 cai, acuplat direct cu un dinamo pentru curent conţinu de 470 volţi şi 575 amperi (din cauza uzagiului acum dau numai 300 amperi) precum şi o baterie de acumulatori pentru o capacitate de 218 amperi-oră, care fiind distrusă pe timpul ocupaţiei nu s’a mai refăcut.
 
Distribuţia pentru luminat se face pe 3 fire, obţinându-se 10 canalizări, 220 volţi, iar pentru forţă pe două fire, cu 440 volţi. În exerciţiul 1922/1923 s’a produs 1.925.858 kw/oră, din care 51 la sută pentru instalaţiile portului şi 49 Ia sută pentru iluminatul oraşului Constanţa.
 
Atelierele de reparaţiuni sunt instalate în barăci provizoriu de lemn. Ele sunt împărţite în 12 secţiuni şi ocupă cu liniile şi depozitele de materiale o suprafaţă de 25.000 m. p.
 
Lucrătorii, atelierele şi materialele necesare pentru prelucrare, se plătesc din fondul de aprovizionare al serviciului, reîntregit prin vărsarea costului lucrărilor executate asupra acelui fond. Numărul lucrătorilor meseriaşi şi nemeseriaşi întrebuinţaţi în ateliere au variat de la 150 la 200 lunar. Pe lângă lucrările necesare serviciului, se mai execută reparaţiuni pentru vasele S. M. R. Marinei Militare etc. cum şi reparaţiuni de locomotive şi vagoane pentru C. F. R.
 
Cala de halagiu
 
Portul poseda o cale longitudinală pentru halarea vaselor până la 1000 tone greutate ; fiindcă electromotoarele ce mişcau troliurile au fost ridicate de inamic, ne servim de o instalaţie provizorie ce poate ha-vase până la 200 tone.
 
Aparate şi material rulant Ia uscat
 
a) 1 titan rulant cu o putere de ridicare de 40 tone pentru poza blocurilor; în stare bună.
b) 2 bardoare de o putere de ridicare de 40 tone fiecare pentru ridicarea blocurilor; din care unul în bună stare de funcţionare şi unul cu piese lipsă.
c) 2 macarale Cailard de 4 tone putere de ridicare din care numai una în bună stare
d) 7 locomotive tender de 28 tone greutate şi 120 tone tracţiune din care 3 complect deteriorate.
 
Vase şi aparate navale
 
a) 4 remorchere şi anume: «Amaryllis» (motor Diesel de 180 H. P.) şi «Julliette» (motor de 150 H. P.), ambele în stare bună, precum şi remorcherele «Andree» (motor cu abur de 120 H. P.) şi «Constanţa» (motor cu abur de 80 H. P.), ce au nevoe de reparaţiuni importante, mai ales la corp, care este aproape distrus de rugină.
b) 1 macara plutitoare de 40 tone putere de ridicare pentru poza blocurilor.
c). Draga «Constanţa» (250 H. P.), care draghează până la 8.60 m. adâncime, dând 26 m. c. pe oră în pietriş, 90 m. c. în argilă şi 130 m c. în nisip şi vază.
 
Draga «România» este înecată (2 maşini de 275 H. P.) şi putea draga la 14 m. adâncime cu debit de 110 în. c. pe oră în argilă şi 210 în nisip şi vază.
 
d) 1 șalupă de incendiu (2 motoare de 20 H. P.)
e) 1 elevator plutitor deteriorat
f) o deroşeuzâ în curs de reparaţie
g) Un cheson plutitor pentru aer comprimat; demontat.
h) 1 gabară de lemn, 3 port-blocuri, 2 şaloane. 2 clapete, 1 ponton de apă, 2 bâtei scafanarieri complect echipate, 1 şalupă cu motor, mai multe bărci cu ramă.
 
*Demne şi instructive de vizitat sunt: uzina electrică, silozurile şi staţiunea de petrol, funicularul, etc.“
 
Va urma.
 

Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen
 
Citește și:

#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (I)