Istoria Dobrogei - Bibliografie: August (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Faptele împăratului August”

Caius Octavianus s-a născut la Roma în anul 63 î. H. și a fost nepot al lui Caius Iulius Caesar, care l-a adoptat. După asasinarea lui Cezar în anul 44 î. H. și înfrângerea ucigașilor, a împărțit teritoriul  republicii romane cu aliatul său, comandantul Marc Antoniu. După înfrângerea acestuia în 31 î. H., Octavianus rămâne singur stăpân al statului roman, primind titlul de August în 27 î. H. Înainte de decesul său în 14 d. H., el și-a redactat o biografie politico-militară, care a fost inscripționată în piatră și expusă pe întreg teritoriul statului roman. Textul „Res Gestae Divi Augusti” (Faptele împăratului August) s-a păstrat până în zilele noastre în inscripțiile greco-latine de la Ancyra (Ankara/Turcia asiatică) și Apollonia (Turcia asiatică), cunoscute în istoriografie ca Monumentum Ancynarum și Monumentum Apolloniense. (ed. G. Ștefan)
 
În capitolul V al textului imperial sunt menționați dacii, sciții și bastarnii, precum și Dunărea.
 


În paragraful 30 August amintește că a împins granița imperiului până la Dunăre și a ordonat incursiuni în teritoriul dacilor aflat dincolo de fluviu: „(...) și am împins hotarele Iliricului [provincia litoralului balcanic al Mării Adriatice] până la malul fluviului Dunărea. Oștirea dacilor, care trecuse dincolo de acest [fluviu notă G. Ș.] a fost împinsă și alungată sub comanda mea supremă, iar apoi armata mea a trecut dincolo de Dunăre și a silit neamul dacilor să îndure stăpânirea poporului roman”
Istoricul Gheorghe Ștefan (1899-1980) notează că este o aluzie la expediția condusă de Sextus Aelius Catus și în acest sens citează paragraful 10 din capitolul 3 al cărții VII din „Geografia” marelui savant grec Strabon, contemporan cu împăratul August.
 


În paragraful 31 sunt menționate relațiile diplomatice cu sciții și bastarnii de la nord de Dunărea de Jos: „Prietenia noastră au cerut-o prin solii bastarnii, sciții, și regii sarmaților de dincoace și de dincolo de fluviului Tanais [Don/Rusia]...”



În acest sens, editorul G. Ștefan citează opera „Cântul secular” a marelui poetul roman Horațiu, de asemenea contemporan al lui August.
Despre o incursiune a bastarnilor la sud de Dunăre în sec. II î. H. vorbea marele istoric roman Titus Livius , contemporan cu August, în timp ce Strabon susținea (VII, 3, 15) că aceștia ar fi ocupat și insula Peuce din Delta Dunării. Pe de altă parte, „Enciclopedia Dacica” (coordonator doctor în istorie antică Cătălin Borangic) arată că izvoarele arheologice despre acest popor, foarte probabil germanic, îl contrazic pe Strabon, limita sudică a descoperirilor arheologice fiind, deocamdată, centrul Moldovei,
 
Bibliografie
Res Gestae Divi Augusti, kritische textausgabe von Hans Volkerman, Teubner, Leipzig, 1942.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LVI.Faptele împăratului August)

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța  

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dionisiu (sec. I î. H.) - „Antichități romane”