Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cornelius Nepos (sec. I î. H.) - „Carte despre conducătorii de oști ai neamurilor străine”

 
Romanul Cornelius Nepos s-a născut în sec. I î. H,. în Galia Cisalpină (). Deși era un proprietar funciar, nu s-a implicat în viața publică. Numeroasele sale scrieri erudite nu s-au păstrat. În schimb, a ajuns până în zilele noastre o lucrare cu 22 biografii ale unor personalități grecești și cartagineze: „Carte despre conducătorii de oști ai neamurilor străine”. Scriitorul a murit după anul 32 î. H. (ed. G. Ștefan)
 
În capitolul „Miltiade” (III, 1-) din lucrare, Cornelius Nepos prezintă trecerea Dunării de către armata marelui regelui persan Darius I în campania din 513 î. H. împotriva sciților din stepele Mării Negre (Ucraina): „În aceeași vreme, regele perșilor, Darius, și-a trecut armata din Asia în Europa și a hotărât să pornească război împotriva sciților. A făcut peste fluviul Istru un pod, pe unde să-și treacă trupele. În timpul absenței sale a lăsat păzitori ai acestui pod pe fruntașii aduși de el din Ionia și Eolida, cărora le dăduse stăpânire pe viață câte un oraș de acolo. În chipul acesta, încredințând prietenilor săi grija orașelor, a crezut că poate ține foarte ușor în puterea sa pe cei pe cei care vorbeau grecește și locuiau în Asia. Căci în împrejurarea în care ar fi fost înfrânt, acestora nu le rămânea nici o nădejde de scăpare. În rândul acelor [cărora le-a încredințat paza – notă G. Ș.] se găsea atunci și Miltiade. Sosind mereu vești că Darius o duce prost și că este încolțit de sciți, [Miltiade n. G. Ș.] a îndemnat pe păzitorii podului să nu scape prilejul dat de soartă pentru a elibera Grecia. Căci dacă Darius ar pieri cu toate trupele pe care le-a adus cu sine, nu numai Europa ar fi în siguranță, ci și locuitorii de neam grecesc din Asia ar scăpa de stăpânirea perșilor și de primejdia lor. Acest lucru e ușor de făcut. După distrugerea podului, regele va pieri în câteva zile de sabia dușmanului sau din pricina lipsurilor. Mulți s-au alăturat acestui plan, dar Histiaeus din Milet s-a împotrivit să se facă așa ceva, spunând că cei care au puterea supremă nu au același interes cu mulțimea, căci stăpânirea lor se bizuie pe puterea lui Darius; murind el, ei înșiși vor fi alungați de la putere și pedepsiți de concetățeni. Prin urmare, el este atât de potrivnic celorlalți, încât socoate că nimic nu poate fi mai prielnic pentru ei decât întărirea stăpânirii perșilor. Deoarece părerea acestuia a fost urmată de cei mai mulți, Miltiade, neavând nici o îndoială că sfaturile sale, cunoscute de atâția, vor ajunge la rege, a părăsit Chersonesul și s-a dus să se stabilească din nou la Atena. Deși planul său nu a avut trecere, totuși este vrednic de toată lauda, deoarece libertatea tuturor i-a fost mai scumpă decât puterea sa personală.” (ed. A. M. Guillemin)
 
Editorul Gh. Ștefan notează că o importantă sursă anterioară pentru expediția persană a fost grecul Herodot (sec. V. Î. H.), supranumit în istoriografie „părintele istoriei”. Pe baza relatării lui Herodot, călătorii străini și istoricii români consideră că podul de vase persan a fost construit în zona Isaccea-Tulcea, înainte ca Dunărea să se ramifice.
 


Mult mai târziu, Miltiade va deveni celebru comandând mica armata ateniană care va obține marea victorie de la Maraton (490 î. H.) împotriva uriașei armate trimise de același Darius I să cucerească Grecia continentală. (Oprea, 2014)
În antichitate, Ionia și Eolida/Eolia erau două regiuni locuite de grecii împărțiți în orașele-stat  polis situate în vestul Asiei Mici (litoralul turc al Mării Egee). 
Miletul a fost unul din cele mai importante metropole din Ionia, care întemeiase, anterior expediției antiscite a lui Darius I, coloniile Histria/Istria și Tomis/Constanța pe litoralul vestic al Mării Negre.
Chersonesul era colonie greacă pe litoralul din Crimeea, a cărui situare lângă Dunăre de către biograful roman este inexplicabilă.
 
 
Bibliografie
Cornelius Nepos, Oeuvres, texte etabli et traduit par Anne-Marie Guillemin, Les Belles Lettres, Paris, 1923.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P. R., București, 1964. (XLVII.Cornelius Nepos)
OPREA HORIA, Gloria și umilința lui Miltiade (I) Bătălia de la Maraton, „Istorii regăsite”, 22 noiembrie 2014)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.


Citește și:

Istoria Dobrogei – Bibliografie - Sallustiu (sec. I î. H. - sec. I î. H.) - „Istorii”