Istoria Dobrogei - Bibliografie: Frontinus (sec. I) - „Stratagemele”

Romanul Sixtus Iulius Frontinus a deținut funcțiile de pretor (anul 70), consul de mai multe ori, guvernator al Britaniei (până în anul 78) și curator aquarum sau administrator al  apeductelor din Roma (anul 97). A scris o lucrare despre agrimensură (măsurători topografice și cadastrale ale terenurilor agricole), care s-a pierdut, și alta despre apele capitalei în două cărți. Scrierea militară „Stratagemele” în patru cărți are un cuprins „naiv” în aprecierea editorului Gh. Ștefan (1899-1980), reprezentând o culegere de tactici folosite anterior de diverși comandanți. Frontinus a decedat, probabil, în anul 103.
 


În Cartea I, este amintită expediția nereușită a marelui regelui persan Darius I, în 513 î. H,, împotriva sciților de la nord de Dunăre: „5, 25. Spre a înșela pe sciți în privința retragerii sale, Darius a lăsat în tabără câini și măgari. Deoarece îi auzea lătrând și zbierând, dușmanul a crezut că Darius stă pe loc.” (ed. C. Gundermann)
În Cartea II, este menționat un conflict între sciții nomazi și tribalii de la sud de Dunăre: „4, 20. Luptând împotriva unei armate mai numeroase a tribalilor, Atheas, regele sciților, a poruncit femeilor, copiilor și întregii mulțimi neluptătoare să mâne turme de măgari și de boi spre ariergarda dușmanilor și să țină în mâini ridicate în sus. Apoi a răspândit zvonul că îi sosesc ajutoare de la sciții din interiorul țării. Prin acest zvon stăruitor, i-a îndepărtat pe dușmani.” (ed. C. Gundermann)
În ce privește originea etnică a tribalilor, „Enciclopedia Dacica”, coordonată de doctorul în istoria antică Cătălin Borangic, arată că grecul Aristofan îi considera un trib iliric, în timp ce grecii Strabon și Diodor îi considerau tracic.
 


Tot în Cartea II, este descrisă tactica folosită de regele Filip II al Macedoniei (359 î. H. – 336 î. H.) pentru a-i învinge pe sciți: „8, 14. Temându-se că soldații săi nu vor rezista atacului sciților, Filip al II lea a pus în spatele armatei pe cei mai credincioși dintre călăreți și le-a poruncit să nu îngăduie niciunui tovarăș de arme să fugă din luptă, iar pe cei care ar stărui să plece, să-i ucidă. Anunțând această măsură și făcând astfel ca și cei mai fricoși să prefere să fie uciși de dușmani decât de camarazii lor, a câștigat victoria.” (ed. C. Gundermann)
Subiectul fusese menționat și de contemporanul lui Frontinus, romanul Trogus Pompeius.
 


De asemenea, în Cartea II, este prezentată măsura preventivă luată de fiul și succesorul lui Filip II, Alexandru cel Mare (336 î. H. – 323 î. H.), față de triburile trace supuse înainte de a pleca în marea expediție împotriva Imperiului Persan: „11, 3. Alexandru, după ce a învins și supus Tracia, urmând să plece în Asia și temându-se ca ei să nu pună iarăși mâna pe arme după plecarea sa, a luat cu el – ca și cum le-ar face o cinste – pe regii și comandanților acelora, precum și pe toți care păreau să se preocupe de libertatea pierdută. În fruntea celor rămași acasă au pus oameni de rând și fără rang. Astfel, a izbutit ca fruntașii, legați de binefacerile sale, să nu dorească nici o schimbare, iar mulțimea să n-o poată face, deoarece îi fuseseră răpiți conducătorii.”
 
Bibliografia
Sexti Iulii Frontini Strategematicon libri IV edidit C. Gundermann, Teubner, Leipzig, 1888.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXIII. Frontinus)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Valerius Flaccus (sec. I) - „Argonauticele”