Grecul Memnon a trăit în prima jumătate a secolului II în colonia greacă Heracleia Pontica (KaradenizEregli/Turcia), oraș pe litoralul sudic al Mării Negre. El a scris „
Despre Heracleia”, o istorie în 14 cărți a acestui
polis, din care s-au păstrat câteva fragmente. Primele opt cărți relatează evenimentele anterioare anului 364 î. H., iar ultimele șase perioada până la cucerirea romană din sec. I î. H. (ed. G. Ștefan)
Într-un fragment este menționată participarea heracleioților la expediția nereușită a lui Lisimah, comandant și succesor al lui Alexandru cel Mare în Tracia, împotriva traco-geților: „Ajuns la vârsta bărbăției, Clearh conducea
cetatea și își încerca puterea în multe războaie, dintre care în unele dădea ajutor altora, iar în altele îi respingea pe cei care atacau. Printre aceste războaie, a participat și la campania lui Lisimah împotriva
geților, fiind luat
prizonier împreună cu acesta. După eliberarea din captivitate a lui Lisimah, a scăpat și el mai târziu, prin grija aceluia.”
Înfrângerea lui Lisimah fusese amintită de grecii
Polibiu (sec. II î. H.),
Diodor (sec. I î. H.) și
Plutarh (sec. I-II) și romanul
Pompeius (sec. I).
Într-un alt fragment este menționat un conflict militar între coloniile grecești Byzantion (Constantinopol/Istanbul), pe de o parte, și Callatis/Mangalia și Histria/Istria pentru dominația asupra coloniei Tomis/Constanța: „Nu mult după aceea, a izbucnit un
război, pe care-l porniseră bizantinii împotriva
callatienilor – aceștia erau coloniști ai heraclioților–și împotriva
istrienilor, pentru
emporiul[piața portuară/„bursa”]de la
Tomis, care se afla în vecinătatea
callatienilor. Aceștia se gândeau să facă acolo un monopol al lor. Și unii și alții trimiseseră
soli heraclioților, ca să le vină în ajutor, dar aceștia nu acordară sprijin militar nici unora nici altora, ci trimiseră în ambele părți soli care să-i împace, fără ca strădania lor să fi ajuns la vreun rezultat.
Locuitorii din Callatis suferiră multe pierderi din pricina dușmanilor și mai târziu începură
tratative de pace, dar n-au mai putut să se refacă din această nenorocire.”
Editorul G. Ștefan notează că războiulintergrecesc a avut loc în anul 260 î. H și că a fost câștigat de Byzantion. Istoricul român considera o „exagerare evidentă” a lui Memnon faptul că orașul Callatis n-a mai putut să-și revină din această înfrângere, citând în acest sens studiul
Contribuții la istoria veche a României (1958) al colegului său Dionisie Pippidi.
Bibliografie
Die Fragmente dergriechischenHistorikerherausgegebenvon Felix Jacoby, Weidmann, Berlin și Brill, Leiden, 1923-, III B.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR,
Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXXV. Memnon)
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
Citește și:
IstoriaDobrogei – Bibliografie Tacit (sec. I-II) – „Anale”, „Istorii”
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: