Istoria Dobrogei - Bibliografie: Suetoniu (sec. I-II) - „Viețile cezarilor”

Caius Suetonius Transquillus s-a născut în anul 70. El a trăit la Roma, unde i-a cunoscut pe scriitorul Pliniu cel Tânăr și istoricul Tacit. Suetoniu a fost ajutat de împăratul Traian (98-117), iar în timpul lui Hadrian (117-138) a condus serviciul de corespondență al palatului imperial. Scrierile sale s-au pierdut în majoritatea lor, dar „Viețile celor doisprezece cezari” este considerată o lucrare de referință în istoriografia romană. Această lucrare, care tratează biografiile conducătorilor Imperiului Roman de la Iulius Cezar (48 î. H. – 44 î. H.) până la Domițian (81-96), conține informații importante despre viața politică a statului roman din secolele I î.H  - I d. H. Suetoniu a murit în capitala imperială în anul 150.(ed. G. Ștefan)   Divinul Iulius În Capitolul XLIV, este menționată invazia dacilor în Tracia și pe litoralul vestic al Mării Negre: „6. Dorea să ţină în frâu pe daci, care se răspândiseră în Tracia şi în Pont . (...). 7. Moartea l-a surprins pe când săvârşea astfel de lucruri şi se gândea la ele.” Evenimentul face referire la cuceririle transdanubiene ale regelui dac Burebista  (82 î. H. – 44 î. H.).

Divinul August În Capitolul III, este evocată o victorie romană împotriva tracilor: „1. A condus provincia cu tot atâta dreptate și curaj, căci pe besi și pe traci i-a învins într-o mare lupt, (...).” Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că era vorba de tatăl lui Octavianus (viitor August) și cumnatul  lui Iulius Cezar, guvernator al provinciei Macedonia în anii 60 î. H. – 59 î. H.

Tribul tracic al besilor fusese menționat de: poetul roman Ovidiu în volumul liric „Tristele”, în Cartea III și Cartea IV, scris în exilul din polis-ul grec Tomis; medicul grec Dioscoride  (sec. I); poetul roman Lucan  (sec. I).

Divinul Tiberius În Capitolul XXXVII, este prezentată relația clientelară (vasalitate) între regatul Traciei și Imperiul Roman: „9. Pe regii dușmănoși și suspecți i-a ținut în frâu mai mult prin amenințări și mustrări decât prin forță: iar pe unii i-a dus la Roma prin momeli și promisiuni, apoi nu i-a mai lăsat să plece, ca de pildă germanul Marodobus și pe tracul Rhascyporis, (...)” Rhascyporis fusese menționat și de istoricul roman Tacit în lucrarea „Anale”.   În Capitolul XLI, este amintită invazia dacilor și sarmaților în provincia sud-dunăreană Moesia: „1. Întors în insulă [Capri, anul 26], [Tiberiu - notă G. Ș.] a părăsit până într-atâta grijile statului, încât n-a mai completat niciodată decuriile de cavaleri, n-a schimbat tribunii militari sau pe comandanţii de cavalerie şi nici pe guvernatorii provinciilor; a lăsat câţiva ani Spania şi Siria fără legaţi consulari, a îngăduit ca Armenia să fie ocupată de parţi, Moesia de daci şi sarmaţi, iar Galia să fie devastată de germani: o mare ruşine pentru imperiu şi o primejdie tot atât de mare.” În „Geografia” (VII, 3, 9), grecul Strabon  (sec. I î. H. – sec. I d. H.) susținea că sarmații erau un neam scitic.

Bibliografie
Suetone, Vieux des doux Cesars, text etabli et traduit par Henri Ailloud, vol. I-III, Les Belles Lettres Paris, 1931-1932.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXXVI. Suetoniu)
 


Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 
Citește și:
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Memnon (sec. II) - „Despre Heracleia”
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/istoria-dobrogei-bibliografie-memnon-sec-ii-despre-heracleia-5877.html