Crestinii ortodocsi sarbatoresc Botezul Domnului

Creştinii ortodocşi din toată ţara sărbătoresc astăzi, Botezul Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiţiei, în Ajunul Bobotezei, credincioşii pregătesc o masă îmbelşugată, din care nimeni nu mănâncă până la sosirea preotului care vine cu Iordanul. Fetele nemăritate şi-au pus aseară sub pernă, busuioc sfinţit de la preot, pentru a-l visa fiecare, pe cel care le este sortit să se căsătorească.

În seara din Ajunul Bobotezei, gospodinele aşează o faţă de masă, special aleasă pentru această sărbătoare, pe care se aşează douăsprezece feluri de mâncare, printre care: colivă din grâu pisat, fier, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă, sarmale, borş de "burechiuşe", ciorbă de fasole, peşte prăjit, "varzăre", un fel de plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră , plăcinte cu mac şi alte bunătăţi. Pană la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, după sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru ca să fie protejate de boli. În unele regiuni ale ţării, în Ajunul Bobotezei se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă, pentru a se păstra până la primăvară când se pun pe straturile cu legume, pentru a le face rodnice.

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Locul de desfăşurare al ceremoniei religioase se alege într-un spaţiu larg, fie în apropierea unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn şi, tot acum se taie o cruce mare de gheaţă. În jurul acesteia sau în jurul crucii care se afla în curtea bisericii se desfăşoară ceremonialul religios, la care participă toţi credincioşii veniţi la slujba de Bobotează. După sfinţirea apei, transformată în agheasmă mare, fiecare credincios işi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă, cu care a venit de acasă. Odată ajunşi la casele lor, oamenii îşi sfintesc cu agheasmă locuinţa, grajdul, animalele şi pomii din livadă, pentru a fi feriţi de spiritele rele şi a le merge bine tot anul.