Istoriepescurt.ro Palatul regal din Mamaia, amintire din vremurile frumoase ale României

„Mamaia: imense întinderi de nisip, o plajă atât de largă încât sfârșitul i se pierde în depărtare, cu scoici trandafirii ca niște petale de flori aruncate de zâne, băi de mare și acel râs ce izbucnește anume când năvălește asupra ta apa rece, foșnetul șoptit al valurilor ce se sparg rând pe rând domol de mal, lăsând fiecare o fâșie de spumă albă ca zăpada; jocuri prin nisip, câini nebunatici luptându-se cu câte o bucată groasă de lemn azvârlită de valuri pe mal sau înnebuniți de bucurie și alergând ca niște ogari cenușii într-o fugă zănatecă de-a lungul plajei, lătrat îmbătat de fericre; bone cu uneltele necesare pentru baie: cu umbrele de soare și cuvinte de dojană, apoi iarăși râsete, râsete. Bărci încete lunecând alene pe întinderea lacurilor, soare revărsat fără milă asupra capetelor noastre, prefăcând apa într-o pânză de lumină care arde ochii”.

Așa descrie regina Maria cadrul natural în care își va construi în anii ’20 ai secolului trecut un palat din foișorul căruia să poată admira priveliștea minunată. Toate reședințele familiei regale române sunt așezate într-un cadru natural ales în funcție de tipul lor: castele și pavilioane de vânătoare în zone de deal și munte, palate și vile în orașe sau pe litoral, relatează istorie-pe-scurt.ro.

Cum în zonele de deal și munte reședințele erau bine reprezentate, regina Maria a început construirea unor palate și castele la mare drept. Balcic, Mamaia și Constanța au fost alese de regină ca locuri de vilegiatură, fiind înzestrate cu un castel, un palat și mai multe vile. Asemenea castelului de la Balcic, și palatul de la Mamaia poartă amprenta reginei Maria, la care se vor adăuga după 1927, unele modificări aduse de prințesa Elena.



Având o formă destul de neregulată pentru acest gen de construcții, semănând cu o vilă compusă din mai multe corpuri, palatul din Mamaia este situat în mijlocul unui parc cu o suprafață de aproape 35.000 de metri pătrați, înconjurat de o lizieră, oferind din înaltul pitorescului său foișor o panoramă a litoralului Mării Negre.

Având o întindere de 1.200 de metri pătrați, palatul a fost construit în doi ani și jumătate, folosindu-se materiale diverse. Schițele de anteproiect și planurile palatului au fost executate de arhitectul italian Mario Stoppa, care a semnat la 4 aprilie 1924 un contract cu generalul Paul Anghelescu, prin care primea un onorariu de 4% din valoarea lucrărilor.

Lucrările au fost executate de antrepriza lui Carlo Actis, sub directa conducere a arhitectului Constantin D. Dobrescu, începând la 1 decembrie 1923 și terminându-se în vara lui 1926. Materialele au fost furnizate de firme renumite în urma unei licitații, companiile semnând contracte cu generalul Anghelescu în aprilie 1925, de recepție ocupându-se Carlo Actis.

Palatul regal din Mamaia a fost dotat cu toate cuceririle tehnicii din acea vreme: centrală electrică, aer condiționat, încălzire centrală. Un atreprenor italian s-a ocupat de asfaltarea teraselor palatului, în timp ce Carlo Actis a făcut trotuarele, fântâna și lacul din parc. Palatul avea o bucătărie modernă cu sobă de patiserie, masă de încălzit farfurii și un ascensor.



După moartea regelui Ferdinand, palatul – compus din subsol(16 camere, baie, spălătorie, bucătărie, cafegerie, garaj), parter (12 camere, bufet, garderobă, 3 terase, 8 băi și WC-uri) și mansardă (7 camere și baie) a fost donat la 2 decembrie 1927 către prințesa Elena, mama regelui Mihai. Noua propietară a ordonat transformarea parcului regal prin instalarea conductelor de apă, modificarea drumurilor și peluzelor. Personalul de la palat va funcționa după un nou regulament, instituit la 22 ianuarie 1928.

După 1930, palatul va intra în posesia regelui Carol al II-lea, fiind folosit ca reședință de vară. Regina Maria și-a oprit 2.780 de metri din parc, unde a dispus construirea unei vile moderne, dotată cu ascensor, centrală electrică și o pompă centrifugală ce alimentra turnul cu apă. La 6 iunie 1932, din ordinul lui Carol al II-lea, vila reginei a fost predată Flotilei de Hidroaviație din Mamaia, suverana mutându-se la castelul din Balcic. Când revenea pe litoral, regina Maria locuia și în reședința regală din Constanța, construită de regele Carol I pentru soția sa, Carmen Sylva.


Sursa: istorie-pe-scurt.ro
Sursa foto: black-sea.travel, jurnalromanesc.blogspot.com, istorie-pe-scurt.ro