#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate


Ocuparea Dobrogei, în toamna anului 1916, de către forțele armate ale Puterilor Centrale, a afectat major moralul românilor din Muntenia și Moldova. Situația s-a complicat și mai mult odată cu noi pierderi teritoriale și cu ocuparea Bucureștilor, fapt ce a condus la refugierea la Iași a familiei regale, a Guvernului și a unei salbe de intelectuali și de politicieni.
Situația la începutul lui 1917 era atât de critică, încât mulți se gândeau că Dobrogea a fost definitiv pierdută iar ei visau doar la supraviețuire. Printre cei ce nu uitaseră însă meleagul pontic se număra și un profesor al Universității din Iași, pe nume Orest Tafrali. Acesta era dobrogean la origine, fiind născut pe 14 noiembrie, la Tulcea, în anul 1876, pe când ținutul dintre Dunăre și Mare încă era sub stăpânire otomană (avea să intre sub administrație românească în 14 noiembrie 1878).



Student al lui Grigore Tocilescu, Tafrali se specializase în artă bizantină și studiase la Sorbona, unde își obținuse în anul 1913 doctoratul în litere, cu teza "Thessalonique au XIV-siecle". Înaintea Marelui Război efectuase cercetări arheologice în Dobrogea natală, identificând chiar și monumente din Tomis (a ridicat primul ipoteza unui templu al zeului egiptean Sarapis/Serapis, obiectiv identificat între Porțile 2 și 3 ale Portului Constanța). Tafrali își iubea cu patimă ținutul de origine iar în perioada ocupației s-a implicat puternic în misiunea de promovare a românismului în Dobrogea.


În august 1917 este solicitat de Guvernul României să facă parte, alături de alți mari specialiști, din misiunea universală de propagandă a cauzei românești în străinătate (sursă Boldur).
Cu această ocazie, Tafrali avea să se manifeste ca un înflăcărat militant pentru drepturile Dobrogei românești, pe care el o numește în lucrări și articole România Transdanubiană.


Multe dintre detaliile legate de această acțiune se regăsesc în articolul semnat de el însuși, "Apărarea României transdanubiene în străinătate", publicat în revista Analele Dobrogei an.II, nr.1, ianuarie-martie 1921 (pag. 1-29).


Misiunea profesorilor era una foarte importantă, cu atât mai mult cu cât, imediat după ocuparea Dobrogei, bulgarii începuseră să facă o puternică propagandă în străinătate, încercând să convingă opinia publică occidentală de dreptul lor de a fi stăpâni în vechea Sciție Minor. La acea vreme, Dobrogea era încă puțin cunoscută de către vestici, excepție de la regulă făcând doar istoricii, geografii și puțini călători care avuseseră ocazia să ajungă pe misteriosul tărâm pontic.


Tafrali povestește că bulgarii trimiseseră mai multe misiuni de propagandă, acestea desfășurându-și activitatea atât în Germania și Austro-Ungaria (aliate ale Bulgariei), cât și în țări din zona Antantei, sau în state neutre precum Elveția. Broșuri despre așa-zisele drepturi teritoriale ale Bulgariei în Balcani și în România erau editate la Berlin, Viena sau Elveția iar apoi trimise în Franța, Anglia, și chiar în Statele Unite ale Americii.


Tafrali ne povestește: "La Berlin, ministrul plenipotențiar bulgar Rizoff desfășura o activitate extraordinară, publica articole, intra în polemici cu erudiții germani, edita albume cu hărți vechi (n.a. evident, bulgărești sau otomane)... În Elveția, misiunea condusă de A. Isircoff, profesor la Universitatea din Sofia a câștigat multă simpatie în ziare și reviste locale, ale căror articole ajungeau și în presa franceză și engleză..."


Pericolul propagandei bulgare a fost contracarat de statul român prin constituirea acestei misiuni universitare din care Tafrali ajunge să facă parte, alături de alți mari profesori din București, Iași și Cernăuți. Șef al misiunii a fost numit profesorul Ermil Pangrati, emerit inginer și matematician, și fost ministru al lucrărilor publice în Guvernul Titu Maiorescu (1912). Mai făceau parte următorii profesori: Charles Drouchet (francez după tată, moldovean după mamă), Dragomir Hurmuzescu, Traian Lalescu, Simion Mândrescu, George Murnu, Ion Nistor, Ioan Ursu și Ion Găvănescu (Găvănescul) (n.a. sursă Tafrali).


Deși chiar Ion.C Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri le promisese că vor dispune de mijloace financiare solide pentru a susține promovarea drepturilor românești la Paris, membrii Misiunii Universitare se trezesc parțial abandonați în Orașul Luminilor. Nu li se oferă nici salariile promise și nici fondurile necesare pentru editarea unei reviste bilunare, care să fie tipărită în câte 10.000 de exemplare. Chiar și în aceste condiții, Tafrali și colegii săi nu abandonează misiunea la care se înhămaseră. Ei merg la ziarul "La Roumanie", înființat de către Pavel Brătășeanu și de alți intelectuali români, și care își avea sediul într-o cameră de hotel parizian.
În "La Roumanie", profesorii universitari încep să publice masiv, în perioada 1917-1918, studii și articole prin care sunt promovate drepturile României asupra Dobrogei și sunt combătute teoriile bulgare. Autorii aduc în sprijinul lor realități de ordin lingvistic, geografic, istoric, etno-social etc.


Murnu și Tafrali se concentrează pe istoria Dobrogei, iar tulceanul ce face subiectul articolului nostru aduce și argumente de ordin statistic și demografic, arătând că în această provincie românii au fost întotdeauna majoritari față de bulgari.
Astfel, Tafrali scrie în "La Roumanie" că în anul 1911 (înainte de preluarea din 1913 a Cadrilaterului), în Dobrogea erau 186.334 români (54% din totalul populației) și doar 48.963 bulgari (14,3% din totalul populației). Dintre acești români dobrogeni, 105.063 locuiau în județul Constanța (61% din populația județului), iar 81.271 în județul Tulcea (49,2% din populația județului).
Tafrali explică și faptul că prezența destul de numeroasă a bulgarilor între Dunăre și Mare este un efect al colonizărilor din ultimul secol și nicidecum al vreunei existențe milenare a lor, pe acest tărâm, așa cum susțineau unii intelectuali din țara vecină.


Activitatea lui Tafrali și a colegilor săi se derulează pe parcursul a doi ani, perioadă în care cursul Marelui Război se schimbă total. Victoriile de Mărăști, Mărășești, Oituz și ofensiva românească în Transilvania, coroborată cu succesele pe diverse fronturi ale aliaților din Antantă, conduc inevitabil la înfrângerea definitivă a Puterilor Centrale. România redevine o țară liberă și independentă și se va transforma într-o Românie Mare, creată prin unirea Vechiului Regat cu celelalte provincii românești.


Dobrogea lui Tafrali devine și ea liberă la sfârșitul anului 1918 iar o parte din merit trebuie atribuit și intelectualilor ce au luptat prin idei și argumente solide întru promovarea drepturilor românești...
(Va urma)


Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BOLDUR, Dimitrie-Ovidiu Boldur - Orest Tafrali sau Ioan Andrieșescu? - Dispută pentru ocuparea unei catedre la Universitatea din Iași
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBRUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MÂRZA / IBĂNESCU, Alina Vasilica Mârza / Cătălina Ibănescu - Activitatea profesorilor ieșeni în cadrul Misiunii Universitare din Franța, reflectată în ziarul Le Roumanie
"Memoriu al Administrației Germane de Etapă din Dobrogea, întocmit la mijlocul lui aprilie 1917" "Denschrift der deutchen Etappen veraltung in der Dobrudscha, abgeschlossen mitte april 1917", Editura Ex-Ponto 2012, traducători Gustav Ruker, Olga Keiter; editori - Valentin Ciorbea, Constantin Cheramidoglu, Walter Rastatter
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PETCU, Marian Petcu - Presa "anilor de foc" - Secvențe din jurnalismul Primului Război Mondial"
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
VICTORIA, Victoria, ziar constănțean, numerele din 8 și 9 septembrie 1916


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

914
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

894
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

787
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1203
#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

1259
#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

1578
#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

1254
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

1205
#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

857
#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

1947
#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa

1639
#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

#citeșteDobrogea: „Cerul l-am iubit ca un fanatic” – Horia Agarici, eroul poet

1624
#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

#DobrogeaDigitală: „Surghiunul” în Dobrogea și spiritul de frondă al Moisililor

1523
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (II)

1459
#citeșteDobrogea:  Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

#citeșteDobrogea: Trei ani de la dispariția academicianului Șerban Papacostea. A cunoscut condițiile de infern ale lagărului de la Canal

1581
#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)

1747
#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

#DobrogeaDigitală: „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

1270
#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

1284
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (I)

2310
#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

#citeșteDobrogea: Patriarhul de la Păcuiul lui Soare

1620