#citeșteDobrogea: În fresca bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Nina Arbore s-a descoperit pe ea însăși


 
  • Se împlinesc astăzi 132 de ani de la naşterea artistei Tamara Nina Arbore.
 
Pictoriţa bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din Constanța, s-a născut la Tecuci, pe 8 octombrie 1889, într-o familie de vechi boieri din Basarabia, fiind cea mai mică dintre copiii Ecaterinei și a lui Zamfir-Ralli Arbore, om de litere.
 
Cu un arbore genealogic ce coboară până în veacul al XV-lea, la Cristea Arbore, pârcălab de Neamț, Nina a fost ultima urmaşă a acestor mari boieri moldoveni. Având din copilărie mediul propice formării unei educații solide, și-a făcut studiile liceale la București, perioadă în care s-a dovedit tot mai pasionată de artă și, timp de doi ani, a învățat să picteze în atelierul artistului Nicolae Vermont.
 
A plecat apoi la München, unde s-a înscris la Academia de Artă, care promova curentele inovatoare. A fost interesată și de gravură, a studiat diferite tehnici de pictură, printre care fresca, și a învățat grafică, în special ilustrația.
 
Din Germania a plecat la Paris, unde, în atelierul lui Henri Matisse, a descoperit tainele culorilor, fiind ultima promoție care a avut privilegiul de a învăța de la faimosul pictor francez, mentor al unei alte artiste din România, Milița Petrașcu.
 
Perioada de la Paris a conturat și influențat pregnant stilul Ninei Arbore, fiind o adeptă a inovațiilor lui Matisse, căreia i-a fost și model, inspirându-i celebrul tablou „La Blouse Roumaine“.
 
Arta ei cu note expresioniste şi foviste, de mare succes printre colecţionarii şi criticii de artă ai perioadei interbelice, se îmbină armonios cu pasiunea pentru pictura cu influenţe neobizantine.

Împreună cu Olga Greceanu şi Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore a pus bazele unei strânse prietenii artistice, înfiinţând, în 1916, „Asociaţia femeilor pictore şi sculptore”, patronată de Casa regală a României. Prietenia lor a fost numită ulterior  „Grupul celor trei doamne”, cele trei artiste – exponente ale modernismului şi avangardei internaționale – călătorind mult în străinătate şi expunând în mari oraşe din lume: New York, München, Barcelona şi Roma.

La Expoziţia Internaţională de Arte Plastice de la Barcelona, din anul 1929, artista a fost distinsă cu Diploma de Onoare.
 
Dar cea mai importantă operă a Ninei Arbore a rămas fresca de 2.000 m², din biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Urme memorabile a lăsat și în alte lăcașuri din țară, precum biserica „Sfântul Ilie” din Sinaia sau catedrala din Deva.
 
Recepția picturii din lăcașul de cult tomitan a avut loc la 29 noiembrie 1938, comisia fiind formată, printre alții, de episcopul Gherontie Nicolau și Camil Ressu, directorul de atunci al Academiei de Belle Arte din Bucureşti.
 
În Arhivele din Constanța, este păstrat documentul prin care a fost aprobată oferta Ninei Arbore și unde sunt menționate și câteva indicații despre lucrare. Astfel, se spune că „pictura se va executa al fresco (pe proaspăt) pe fond de aur 14 carate. Brâiele de demarcaţie, precum şi hramul de la intrare se vor face din mozaic. Nimburile se vor face în relief, mărginite de un brâu de mozaic şi vor fi aurite cu aur lucios 32 carate. Toată lucrarea se va executa sub supravegherea artistică a arhitectului diriginte, pentru a nu fi discordanţă între arhitectură şi pictură”.
 
Despre frumusețea acestei lucrări, scria pictorul Tache Soroceanu în Adevărul literar și artistic, în 1937: „O operă de înnoitor, o operă personală […] spontană şi lucidă până în detalii […] Aş putea spune că blânda fiică a lui Zamfir Arbore, aşa de modestă totdeauna, aşteptând o zi a ei, a ajuns la cea mai mare izbândă: s’a găsit pe ea însăşi”.

Nina Arbore a murit la 7 martie 1942, în București, operele sale fiind incluse în multiple colecţii publice - Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti sau Biblioteca Academiei Române.
 
Sursa foto: captura youtube/tvr cultural

Citește și:
In memoriam Nina Arbore, pictoriţa care a zugrăvit Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Constanţa

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1049
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1347
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1401
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1370
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1182
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1227
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1118
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1062
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1278
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1352
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2030
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1572
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1707
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1260
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1335
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1039
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1203
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1201
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1607
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1795