#citeșteDobrogea: O poveste adevărată și puțin știută din Constanța („Kustendjie“) anilor 1859 - 1860 (I) - Sclava din Ardeal ajunsă lady și soțul său, Sir Samuel White Baker (galerie foto)


Despre extraordinara și aventuroasa poveste a familiei Baker s-a scris destul în ultimele decenii. Soții Sir Samuel White Baker și lady Florence Baker au intrat în istoria universală ca doi mari exploratori ai secolului al XIX-lea, în plină epocă victoriană. Au întreprins expediții în Africa, au căutat izvoarele Nilului și au descoperit  în 1864 Lacul Albert, pe care l-au numit astfel în memoria prințului consort al reginei Victoria (decedat în 1861).



De asemenea, au luptat împreună, din greu, împotriva traficului de sclavi, desfășurat încă pe scară largă la acea vreme (fusese interzis în Anglia, dar se mai practica în unele colonii și regiuni ale lumii). Sir Samuel White Baker (1821-1893) a fost și un mare vânător, inginer, militar, naturalist și scriitor, iar soția sa, Florence, o femeie cu o personalitate extraordinară, i-a fost un partener pe măsură, care l-a sprijinit în activitățile sale timp de mai bine de trei decenii. Ea însăși are o poveste extraordinară de viață, așa cum s-a mai scris și cum vom arăta și noi în această serie de materiale.

Ceea ce este foarte puțin cunoscut este punctul comun pe care celebra familie Baker l-a avut cu Dobrogea și mai ales cu orașul  Constanța. Astfel, cei doi au locuit în orașul Kustendjie (alte forme folosite - Kustenge, Kiustenge, Kostence, Kustenge) timp de un an și jumătate, din martie 1859 și până în octombrie 1860.  Aici, pe malul  Mării Negre, viitorul Sir a ocupat postul de super-intendent regal (în scrisorile trimise în Anglia el se declară „General Manager“) al companiei DBSR, Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Company Ltd, care luase în concesiune (cu acceptul Imperiului Otoman, construcția căii ferate Constanța - Cernavoda (Kustendgie - Tchenavoda, Bogazchioi). Baker a avut o funcție administrativă, de supervizor, și a fost, într-un fel, superiorul lui John Trevor Barkley și al fraților acestuia, cu toții ingineri-șefi implicați în execuția liniei ferate dobrogene (1857-1860).

În perioada petrecută la Kustendjie, Baker s-a ocupat de conducerea administrativă, dar munca de birou (deși o efectua destul de conștiincios) nu îi plăcea prea mult. A găsit mereu timp să meargă la vânătoare alături de consoarta sa Florence și într-un an și jumătate a publicat în revista britanică „The Field“ nu mai puțin de 14 articole despre fauna, flora și geografia zonei Kustendjie. Explorator devotat, el primea la Kustendjie presa din Marea Britanie și era la curent cu acțiunile de explorare a Africii (expedițiile Spike, Burke, Livingstone etc). Aici, la Constanța, el și Florence au decis să renunțe la postul administrativ și să plece în Africa, ca exploratori, intrând într-o nouă perioadă a vieții lor…

Povestea noastră adevărată începe însă cu mult timp înainte de Kustendjie și de anii 1859-1860. Samuel White Baker s-a născut pe 8 iunie 1821, la Londra, fiind al doilea din cei patru fii ai bogatului afacerist Samuel Baker Senior, implicat în industria de exploatare a zahărului în regiuni exotice precum Jamaica și Insulele Mauritius. Bărbat inteligent, vesel și foarte chipeș, cu un spirit aventuros și împătimit după vânătoare, tânărul Samuel White și-a făcut studiile în Albion, a devenit în 1841 inginer civil și a lucrat un timp în birourile familiei (perioadă ce nu i-a plăcut prea mult). În 1843 s-a căsătorit cu Henrietta Martin (prima soție), a cărei soră s-a măritat cu fratele lui, John Baker. După nuntă, Samuel White și frații săi și-au luat soțiile și au plecat să lucreze pe plantațiile din Mauritius. Samuel și Henrietta au avut în total șapte copii, din care trei au murit de mici. Așa cum arată Jim Cameron (vezi sursa bibliografică), în anul 1847, familia se mută în insula Ceylon, într-o așezare izolată numită Nuwara Eliya. După 7 ani petrecuți aici, familia se va întoarce în Regatul Marii Britanii și al Irlandei (denumirea oficială a statului britanic din 1801). Din păcate, în 1855, Henrietta Baker moare de tifos, iar Samuel White rămâne văduv, cu patru copii. Îi încredințează pe aceștia, spre creștere, surorii sale Mary („Min“ în scrisorile familiei) și pleacă în Crimeea, unde se desfășura războiul cu același nume (petrecut între anii 1853-1856).

Aici luptau deja doi dintre frații săi, James și Valentine, ofițeri într-o unitate de cavalerie. Samuel nu își dorea însă o viață de soldat și rămâne puțin timp în peninsula nord-pontică. Încearcă să se angajeze în expediția africană a lui David Livingstone, dar este refuzat sub motivul că nu are „nicio ocupație folositoare“. În 1856, cu puțin timp înainte de semnarea Tratatului de la Paris (30 martie), el se găsea la Constantinopole. Războiul Crimeii se încheiase cu victoria alianței otomano-englezo-franco-sardiniene și cu înfrângerea Imperiului Rus. Ca urmare a acestui conflict, prin actul din capitala Franței, marile puteri decid neutralitatea Mării Negre, fapt ce deschide calea unor mari oportunități economice. Marea Britanie și Franța vor profita imediat de pe urma acestei convenții, Albionul fiind interesat să procure grâne din Principatele Dunărene și să facă uitată, odată pentru totdeauna, Marea Foamete din Irlanda (1845-1849). Această nouă realitate va duce la concesiunea obținută de la otomani de către compania britanică Danube Black Sea Railway (DBSR), pentru construirea căii ferate Kustendjie-Thcernavoda și pentru exploatarea portului Kustendjie. Lucrările la calea ferată au început în 1857, sub conducerea executivă a inginerului șef John Trevor Barkley.

La începutul anului 1859, Samuel White Baker știa de lucrările feroviare efectuate în Dobrogea, dar nu există surse care să ne spună că ar fi fost interesat, până atunci, de vreun post la DBSR. O întâmplare deosebită avea să îi schimbe însă întreaga viață… Astfel, începutul anului îl găsește pe Baker pe malurile Dunării, unde vâna alături de un bun prieten, prințul indian Maharajah Duleep Singh, moștenitorul regatului Punjab. După o partidă de vânătoare, cei doi se retrag la Vidin (astăzi în Bulgaria), la acea vreme oraș și reședință a unui pașă otoman. Ajung tocmai în momentul în care aici are loc un târg de sclavi de elită. Printre aceștia se numără o blondă și frumoasă fată de numai 15 ani, pe nume Barbara Maria Szazs (Sass) - Finjanjian (ulterior Finnian) și care avea să rămână în istorie sub numele de… lady Florence Baker…
(Va urma)
 
 
Mențiune – Termenul folosit de englezi pentru Constanța secolului XIX este Kustendjie, el se regăsește astfel în toate izvoarele istorice, în documentele,  cărțile, ziarele și revistele britanice ale acelor timpuri. Am preferat să folosim termenul britanic în detrimentul celorlalte cunoscute, dar neuzitate de sursele din Regatul Unit.
Bibliografie selectivă
Pat Shipman - “To the heart of the Nile – Lady Florence Baker and the Exploration of the Central Africa”, Transworld Pub, Harper Collins e-book, 2004.
Douglas T. Murray, Arthur S White – “Sir Samuel White Baker – A Memoir”, MacMillan&Co., London, 1895.
Jim Cameron - “Samuel White Baker: the early years”, articol publicat pe 18 ianuarie 2013 în ziarul online Cranbrook Daily Townsman.
Ellen Castelow - “Florence, Lady Baker”, historic.uk
Britannica.com - “Sir Samuel White Baker”, last updated by contributors 26 dec.2021.
M.J.Throw - “The adventure of Sir Samuel White Baker: Victorian Hero”, Pen &Sword, Illustrated Edition, 2011.
Sir Samuel White Baker - „The Rifle And Hound In Ceylon”, 1853.
Sir Samuel White Baker - “Wild Beasts And Their Ways, Reminescenses Of Europe, Asia, Africa and America”, 1890.
Doina Păuleanu - „Regalitatea şi Marea (Dobrogea 1878-1914)", Editura Monitorul Oficial R.A. 2015, cap.II "Dobrogea înainte de Războiul pentru independenţă", p.27-50.
 
Thomas Forester - "The Danube and the Black Sea - Memoir of their junction by a Railway between Tchernavoda and the Free Port at Kustendje"; London, Edited by Edward Stanford, 6 Charing Cross, 1857
Henry C. Barkley - "Between the Danube and the Black Sea (or Five Years in Bulgaria", London, John Murray, Albemarle Street, 1876.
Gheorghe Radu Stănculescu, Radu Ștefan Cornescu, Dorin Paul Bucur - „Catalogul Expoziţiei Documentare deschise cu ocazia Aniversării a 150 de ani de la inaugurarea Căii Ferate Cernavoda - Constanţa", 4 oct.2010; colaboratori Lavinia Gheorghe şi Alexandru Popescu; catalog realizat sub egida Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Dobrogea şi a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
 
Alex. Popescu - Inginerul şi antreprenorul englez John Trevor Barkley (12 oct.1826-8ian. 1882), un constructor din Dobrogea, Bulgaria şi România, sursă - www.scribd.com, uploaded 9 oct.2010, articol accesat pe 14 ian.2019
 
Sursa foto: wikipedia.org
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
#citeșteDobrogea „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

28
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

782
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

934
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1129
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1122
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1058
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1090
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1093
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1298
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1213
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1018
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1325
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1483
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1356
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

970
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1115
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1507
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1548
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1746
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1631