#citeșteDobrogea: O poveste reală despre Movila Verde din sudul Dobrogei, o localitate ca oricare alta

  • Movila Verde (Kizil Murat pe vremuri) se află pe șoseaua județeană Nr. 392 între Plopeni (comună în trecut) și Independența (comună azi).
  • Un țăran urmărit de Securitate a stat ascuns într-o groapă timp de 6 ani
Înainte de toate, sunt un român născut în sudul Dobrogei. Despre istoria Dobrogei nu am aflat din manualele școlare, ci mai ales am aflat din studiile mele căutând în cărți sau în sursele online de pe Internet. Ca vechi leagăn al poporului român, Dobrogea – zona dintre Dunăre și Marea Neagră (Pontos Euxeinos, euxeinos însemnând în grecă primitoare), are o istorie zbuciumată (a se vedea "Dobrogea. O scurtă istorie (I)" de ION BULEI).  Pe aici s-au perindat armatele perşilor, apoi cele romane, au urmat invaziile popoarelor migratoare, apoi stăpânirea musulmană, care a facut posibil drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani şi Constantinopol. Cercetările arheologice din Dobrogea au evidenţiat existenţa obiectelor din eneolitic, cultura Gumelniţa şi dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută prin statuia numită „Gânditorul de la Hamangia”).

Despre DOBROGEA (Dacia Pontica sau Scythia Minor - denumire romană; numele actual vine de la Despotul Dobrotici din sec. 14), poetul Mihai Eminescu spunea că "Din punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei. Roman în perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet, cândva a bizantinilor, trecând de la dinastia Assanizilor la Valahia, a continuat să ramână Valahiei, până la momentul când ne-a fost luată de turci".
Zona gurilor Dunării, prin posibilitățile sale comerciale, le atrage atenția negustorilor, meșteșugarilor, ostașilor, marinarilor, și coloniști veniți din Marea Egee și de pe coasta de sud a Pontului Euxin (Marea Neagră) întemeiază aici mai multe cetăți-porturi. Printre cele  mai importante cetăți sunt  Odessos (Varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, Tomis, Histria, Argamum, Halmyris, iar pe cursul Dunării Aegyssos (Tulcea) și Axiopolis (Cernavodă).
 

Localitatea Movila Verde, din sudul Dobrogei


Movila Verde este localitatea în care m-am născut, am copilărit, m-am jucat și am muncit, am citit primele cărti, am văzut primele filme, am văzut la televizor evenimente petrecute în lume, este localitatea unde am absolvit Școala Generală de 8 ani. Aici am început să îmi placă matematica, am aflat de Gazeta Matematică și am participat la Concursul de matematică între localități (clasa a VI-a).
Movila Verde (Kizil Murat pe vremuri) se află pe șoseaua județeană Nr. 392 între Plopeni (comună în trecut) și Independența (comună azi). Se ajunge prin următoarele trasee (50 km.), în buclă: I = Constanța-Agigea-Teghirghiol-Movilița-Topraisar-Amzacea-General Scărșsoreanu-Plopeni-Movila Verde (imaginea de mai jos arată intrarea în sat venind dinspre Constanța, pe șoseaua 392 asfaltată prin anul 1967); II = Constanța-Valu lui Traian-Basarabi-Ciocârlia-Cobadin-Negrești-Movila Verde.

Datare istorică. Movila Verde, com. Independenţa (Comuna are în componență satele: Movila Verde, Olteni, Tufani și Fîntâna Mare). Comuna se află la cca. 60 Km de Constanța (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí, bulgară Кюстенджа), Mangalia și Medgidia, și la 10 Km de granița cu Bulgaria. "Ca majoritatea localităților existente în Dobrogea, Independența a fost inițial o așezare tătărească, născută din colonizarea pe care au facut-o turcii cu populația tătară din Anatolia. Evenimentul care a marcat masiva și statornica așezare a tătarilor îl reprezintă războiul Crimeei încheiat prin pacea de la Paris (1856). De la primele colonizări de tătări au luat ființă satele: Independența, Movila Verde, Olteni, Tufani, Fîntâna Mare. Primele denumiri ale acestor localități păstrate și după 1877, când Dobrogea s-a reintegrat teritoriului României au fost tătărești: Independența (Bairamdede), Movila Verde (Cazal Murat), Olteni (Demircea), Tufani (Cara Aci), Fîntâna Mare (Baspunar). Un interes deosebit prezintă localitatea Fîntâna Mare fiind 100% populată cu etnici turci. Cel mai bogat locuitor al localității Independența a fost Butu Aurel, care a venit cu 2000 capete ovine din Transilvania, din care o parte le-a vândut tătarilor în schimbul a 800 ha de pământ devenind boierul localității. Localitatea Independența impreună cu satul Cealmagea este atestată în 1854 ca fiind una din localitățile puternice ale Dobrogei"(Sursa: www.primariaindependenta-ct.ro).


Localitatea Independenţa (sau Bairamdede) este situată la aprox. 5 Km. de Movila Verde și la aprox. 4 km. de Fîntâna Mare ce este în lista monumentelor istorice la categoria sit antic. În prezent există date de existență ale satului Fîntâna Mare din secolul II-III înainte de Christos. În Independenţa s-au descoperit castre romane: epoca romană, sec. II p. Chr.; cultura: Romană (LINK, Institutul de Memorie Culturală - www.cimec.roMuzeul Naţional al Agriculturii). Domnul Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia şi Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (ICOM/UNESCO) este născut în comuna Independența.
 

Copilăria petrecută în Movila Verde


Când eram copil, localitatea era locuită în majoritate de români (la 2 case mai sus de noi a locuit familia Melicov), iar Independența era locuită de mulți turci și tătari (când mergeam în acea localitate toți se adresau în romaână). Casa parintească (imaginea alaturată) este la Nr. 11 pe șoseaua principală (pe partea stângă, a 5-a casă) dacă se vine de la Constanța.

 
Nici atunci, și nici până azi nu am auzit să fi fost probleme între români și ceilalți locuitori din Dobrogea (datelor recensământului din 2002, arată că în Dobrogea sunt 971.643 de locuitori (90,94% sunt români, 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 ruşi lipoveni şi restul greci, moldoveni şi aromâni). Înainte și după anul 1989, în Movila Verde au venit multe familii din Moldova. Deși, satele din Dobrogea au fost mereu în luptă cu sărăcia, oamenii locurilor au muncit pământul și au încercat să fie la nivel cu civilizația vremii. Perioada comunistă (deceniile 50-80) a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane (Constanța, Mangalia, Medgidia etc.).


Plecarea la școli. Și noi, copiii familiei Vlada am plecat la școli în Constanța.  Școala din sat încă mai există. Pe dealul de după școală a fost și prima casă părintească (unde m-am născut) și care a dispărut cu timpul, deoarece parinții au construit în anul 1959 o casă nouă, cea care există și azi pe strada principală la nr. 11 și care apare în poza de mai sus. Eu am terminat 5 ani la Liceul Energetic (azi, Colegiul Tehnic Energetic) ce se înființase cu un an în urmă și avea un sediu nou aproape de Mamaia (lângă "Pescărie" și Delfinariu). La liceu am avut ca dirigente pe doamna profesoară de Limba română Jean Ileana, sora actorului Jean Constantin. Știu că am publicat și câteva poezii în revista cercului literar a Liceului condusă de doamna profesoară.

O poveste reală. Hercule de Dobrogea. "Un țăran urmărit de Securitate a stat ascuns într-o groapă timp de 6 ani. Dumitru al lu' Mihai, zis Pelivanu, originar din satul constănțean Movila Verde (Kizilmurat) ...". Nu am știut, am aflat în anul 2009 din ziarul Ziua. Știu de acest om, era bunicul colegului meu de școală generală Mihai Viorel (azi, este informatician în Constața). (ziarul Ziua Nr. 4338, 16 septembrie 2008; sursa online: http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-09-16&id=242748).
Casa lor există și azi, chiar dacă la un moment dat s-au mutat la Constanța. Daca ați citit povestea din referința indicată, casa despre care se vorbește se află aproape de centrul localității, pe dreapta, imediat după ce se trece de prima curbă a șoselei de intrare în localitate, dinspre Constanța.  Hercule de Dobrogea: "... strămoșii lui Pelivanu (cojani și mocani coborâți în Dobrogea pe la începutul secolului trecut, dinspre Arsa și Siliștea-Sibiu) ... Născut în 1909, Dumitru al lu'Mihai, zis Pelivanu, devenise repede cunoscut ca fiind cel mai puternic om din Dobrogea. Mergea în pădurea Cobadinului sau la Amzacea, la luptele tătărești pe care țăranii le numeau "zboruri" și nu era unul să-i stea în față". Știu de aceste "zboruri", unde erau întreceri sportive, lupte, întreceri cu cai etc.. Copil fiind, atunci nu înțelegeam de ce se numesc "zboruri".
 
Despre Marin Vlada:
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în Movila Verde, jud. Constanța. A absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța (1968-1973), cu durată de 5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din București a efectuat stagiul militar termen redus (8 luni) – în acel an, în România a început efectuarea stagiului militar, înainte de facultate și nu după absolvirea facultății. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București (1974-1978), promoția de informatică cu un număr mare de studenți în anul I (115). A absolvit anul V de specializare la Grupa „Limbaje specializate” (1978-1979). În anul 1998 a susținut Teza de doctorat: „Modele pentru explorarea bazelor de cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială", la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion Văduva.
 
Poziții academice: la Centrul de Informatică și Organizare (CINOR), programator (1979-1984), prin repartiție guvernamentală (1979); la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB - Facultatea de Matematică, programator/programator pr. III (1984-1992); la Catedra de Matematici aplicate și Informatică, Facultatea de Chimie, lector titular (1993-2001), conferențiar (2001-2018), profesor asoc. la Facultatea de Matematică și Informatică, din 1992; cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006. Din anul 2016 este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română.
 
Citește și:
În curs de apariție Volumul „Cotul Donului 1942. Memorii, documente și transcrieri”
#DobrogeaAcademică Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

339
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

969
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1075
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

991
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1270
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1442
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1313
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

936
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1065
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1483
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1528
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1723
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1612
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1556
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1525
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1243
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1301
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1189
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1142
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1349