#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit


Problemele pe care Primăria Comunei Urbane trebuia să le rezolve în primăvara anului 1926 erau extrem de numeroase și de factură diversă. Procesul-verbal al ședinței din 24 aprilie este de natură să ne ofere câteva exemple în acest sens. Pentru început, aflăm că Serviciul de Salubritate a înaintat Delegațiunii Permanente, spre rezolvare, referatul nr.6374, prin care cerea cumpărarea de cai tineri pentru a-i înlocuit pe cei bătrâni, folosiți până atunci. Curățenia orașului era asigurată, în principal, de căruțe în care angajații Salubrității adunau gunoiul de pe raza urbei. În referatul înaintat, serviciul în cauză mai solicita achiziționarea de hamuri și dacă era posibil, de vehicule motorizate pentru serviciul ridicării gunoaielor. Se mai cerea Primăriei să se asigure furnizarea la timp a furajelor necesare cailor folosiți în activitatea respectivă.



Ca urmare a acestui referat, Delegațiunea decide să analizeze problema iar consilierii Sachetti și Rizescu sunt însărcinați să afle dacă este posibilă, pe viitor, înlocuirea aproape totală a vehiculelor cu tracțiune animală cu cele cu tracțiune mecanică.

Deși în ședința la care ne referim nu se ia o decizie clară, trebuie să spunem că situația în cauză avea să mai dureze ani buni. Peste trei luni, în plin sezon estival, turiștii veniți la Constanța aveau să vadă că vehiculele de la Salubritate erau în continuare cu tracțiune animală, trase de cai cumpărați din Banat. Cumpărarea cailor tocmai de la Timișoara avea să fie sancționată de către opinia publică a vremii, în ziare Primăria condusă de Pilescu fiind criticată pentru că nu a achiziționat cai dobrogeni, precum cei din crescătoriile de la Karatai (azi Nisipari, județul Constanța).

În aceeași ședință se discută despre propunerea ziaristului I. Duployen (autorul Ghidului Ilustrat "Constanța și Tekirghiolul" din 1924) de a realiza, pe banii Primăriei, o broșură de promovare a Constanței ca și stațiune balneo-climaterică. Fără să ia o decizie fermă, delegațiunea decide să ceară petentului prețul estimat pentru fiecare exemplar în parte.

Este admisă, în principiu, cererea antreprenorului Nicolai Robescu de a i se închiria terenul din capătul Bulevardului Averescu (astăzi Faleza Cazino) pentru organizarea unui spațiu destinat patinajului cu rotile, foarte popular la acea vreme.

O problemă stringentă este ridicată de către consilierul Francics Sachetti. Acesta semnalează Delegațiunii Permanente că "prețul cu care se vinde carnea în piețele orașului este cu mult ridicat în comparație cu piețele altor localități din județ". El cere revizuirea acestor prețuri, prin emiterea unei orodonanțe în acest sens. Ca urmare, Delegațiunea decide să cheme măcelarii orașului, la Primărie, pe data de 26 aprilie și să negocieze cu aceștia prețurile maximale viitoare pentru produsele comercializate. În cadrul aceleiași negocieri, Primăria intenționa să stabilească și condițiile în care vor funcționa măcelăriile din cartiere și care nu erau amplasate în piețe agro-alimentare.

La acea vreme, Judecătoria Constanța își desfășura activitatea, provizoriu, în incinta Palatului Comunal. Comisiunea condusă de primarul Pilescu decide în ședința din 24 aprilie ca Judecătoria să fie mutată,tot cu titlu provizoriu, într-un sediu din strada Mircea, închiriat special cu acest scop.

Pentru că sezonul estival bătea la ușă se dezbate dacă este cazul să fie dărâmate cinematografele din lemn și care prezentau pericolul unor eventuale incendii. Nu se ia o decizie fermă iar dezbaterea va fi amânată luni bune.

Cu aceeași ocazie se discută plângerea localnicului Luigi Zanolini, avocat și portavoce a propritarilor riverani de pe strada Mircea. Acesta cere Primăriei ca pe strada respectivă să fie interzis traficul vehiculelor de marfă ("încărcate cu poveri"), întrucât "din cauza trepidațiunilor se dărâmă malul mărei..." La acea vreme, coasta de răsărit a Peninsulei (astăzi zona Esplanada - Modern) era grav afectată de surpări de teren. Ținând cont de aspectele arătate, Primăria decide să anunțe Prefectura Poliției. Aceasta va fi desemnată în scurt timp să abată traficul greu dinspre Port, direct pe strada Traian, astfel încât grelele vehicule să nu mai ajungă pe strada Mircea.

La acea vreme, în Peninsulă, în afara Pieței independenței (Piața Ovidiu), o zonă extrem de circulată era strada Carol (azi Bd. Tomis). În ședința de consiliu, avocatul Huhulescu cere ca din fața Poștei (azi Muzeul de Artă Populară) să fie mutați toți lustragii și relocați în altă parte, pentru a nu mai încurca circulația...
(Va urma)


Bibliografie

- Deciziunile Delegațiunii Permanente pe anul 1926, Comuna Urbană Constanța, procesele-verbale 1,2, 3, 4 și 5 - aferente lunilor aprilie și mai; sursă documente - Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJANC), fond Primăria Constanța (1878-1950), copii puse la dispoziție de către prof. dr. Răzvan-Raul Ivan.
- Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori insp.com Oct. Văleanu, secretar general Camera de Comerț.
- Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925.
- Anuarul Statistic al României 1925, Editat de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926.
- Anuarul Statistic al României 1931-1932, Editat de Mnitorul Oficial și Imprimeriile Statului, imprimeria Națională, București,1933.
- I. Duployen/Th. Ionescu - Constanța și Tekirghiolul - Ghid Ilustrat 1924, Institutul Grafic "Albania", Constanța,1924.
- Ionuț Druche - Virgil Andronescu, Fost Primar al Constanței. Recomandări din publicațiile periodice, articol publicat pe 02.09.2019, pe site-ul bjconstanta.ro.
- col. Ionescu M. Dobrogianu - "Tomi-Constanța", monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931.
- Analele Dobrogei nr.VII, 1926, Institutul de Arte Grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926.


Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

635
#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

658
#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

1535
#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

1287
#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

1270
#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

3223
#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

3528
#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

3234
#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

2399
#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

1767
Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

1165
#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

1641
#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

1438
#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

1375
#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

1804
#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

1309
#DobrogeaDigitală: Preoții și graiul neamului

#DobrogeaDigitală: Preoții și graiul neamului

1277
#DobrogeaDigitală: Alexandru Gherghel – între poezie și lege

#DobrogeaDigitală: Alexandru Gherghel – între poezie și lege

1612
#citeșteDobrogea: La Constanța... acum 95 de ani! (VI) - Străzile din Anadolchioi, apele pluviale și licitațiile de lucrări

#citeșteDobrogea: La Constanța... acum 95 de ani! (VI) - Străzile din Anadolchioi, apele pluviale și licitațiile de lucrări

1853
#citeșteDobrogea: Ghiorghe Papuc, la 75 de ani!

#citeșteDobrogea: Ghiorghe Papuc, la 75 de ani!

1351