#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică


Seminarul Musulman din Medgidia a fost un adevărat focar de răspândire a culturii atât în rândul comunităţii musulmane cât şi în cel al majorităţii româneşti. În perioada interbelică personalul administrativ era alcătuit din: director, sub-director spiritual, un secretar, doi pedagogi şi un econom al internatului, personal de serviciu (un bucătar şi şapte oameni de serviciu).

Numărul profesorilor a fost în creştere, ca urmare a sporirii numărului de elevi. La început se studia doar limba arabă, legislaţia islamică şi interpretarea Coranului. Mai apoi se vor introduce şi alte discipline, printre care: Limba română, Istoria şi Geografia. Nu s-a putut realiza o diversificare a materiilor predate în şcoală datorită lipsei fondurilor destinate acoperirii salariilor personalului didactic. Uneori profesorii predau gratuit, fiind conştienţi de necesitatea predării tuturor materiilor, care existau şi în şcolile româneşti. Directorul seminarului era cetăţean român, component al corpului profesoral al şcolii, fiind numit în funcţie prin decret regal. Prin Regulamentul din 1904, s-au stabilit reguli clare cu privire la numirea profesorilor pe posturile didactice. Cursurile de limba turcă şi limba arabă urmau a fi predate numai de profesori musulmani, cu cetăţenie română, iar celelalte materii urmau a fi predate de profesori români. Se încuraja numirea în funcţii de profesori, a foştilor seminarişti, care absolviseră studiile şi obţinuseră rezultate deosebite.
În 1921-1922 existau 6 profesori titulari, 7 profesori suplinitori şi doi institutori. În 1932 numărul profesorilor era mult mai mare: 15 profesori ( 7 creştini şi 8 musulmani) şi doi institutori definitivi la şcolile primare din localitate, ce depindeau administrativ de Seminar. Dintre profesori erau doar 5 titulari, doi erau proviyorii, iar suplinitori erau şase dintre aceştia.
 
Printre profesorii anului şcolar 1930-1931 amintim pe: Ghenadie Ilie ce preda Limba Română şi Pedagogia, iar pedagogi erau Constantin Avram şi Nuri Ibraim. Andrei Avram deţinea funcţia de preşedinte al Comisiunii pentru examinarea absolvenţilor, iar dr. Ibrahim Themo deţinea funcţia de preşedinte al Comitetului şcolar. Bugetul de venituri şi cheltuieli era: venituri – 2.829.383,30 lei; cheltuieli 2.743.162 lei, iar soldul 86.221,30 lei.
 
În anul şcolar 1931-1932, profesori la Seminar erau: Andrei Avram, definitiv, Geografie şi Ştiinţe naturale, C. Arsenescu, definitiv -Matematică, Sabri Refi, definitiv -Istoria Religiei, Halil Abduraim, definitiv-Araba, Sadâc Baccâ, definitiv- Legislaţie musulmană, Abdula Abdulatif, provizoriu- Interpretarea Coranului, Ibraim Kadri, suplinitor-Limba Turcă, V.N. Vasilescu, suplinitor-Istoria, Petre Dragoş, suplinitor -Română şi Pedagogie, Ghenadie Ilie, suplinitor- Româna şi Dreptul, Dr. Ibrahim Themo- Igiena, Mircea Dragomirescu, suplinitor provizoriu-Muzică vocală şi Gimnastică, Desen şi caligrafie, H. Geafer Ali, suplinitor- Muzică bisericească, R. Oprişan şi F. Abdula, institutori la Şcoala de aplicaţie. Personalul de conducere şi administrativ era compus din: Andrei Avram-Director, Sadâc H. Baccâ - subdirector spiritual, Emin Omer-secretar, Ghenadie Ilie-pedagog, Sefer Izet- pedagog.
Comitetul şcolar avea drept preşedinte pe Ibrahim Themo, iar Andrei Avram deţinea funcţia de secretar, 9 profesori având calitatea de membri. Suma prevăzută în buget pentru Seminar a fost de 3.251.403 lei, din care au fost încasaţi efectiv 2.246.387 lei.
La 30 noiembrie 1931 înceta din viaţă după o grea suferinţă profesorul Mehmet Ismail Niyazi, prilej cu care a fost ţinut la finele anului şcolar un moment de reculegere. Personalitate a şcolii şi oraşului a fost regretat de colegi, elevi şi de întreaga comunitate musulmană.
 
În anul şcolar 1932 -1933 printre noii profesori amintim pe: Constantin Ţenţea – Limba Română şi Drept, iar pedagogi erau N. Dumitrescu şi E. Popescu. La 18 septembrie 1933, înceta din viaţă profesorul de Limba Arabă, Halil Abdurahim.
Cadrele didactice s-au dovedit aşa cum reiese din raportul anual, foarte conştiincioase, cu excepţia profesorului Kadri Ibrahim, care a fost disponibilizat la 2 decembrie 1932, fiind înlocuit cu Omer Lutfi. Şcoala a fost vizitată de inspectorul şcolar Garofoiu şi de alţi inspectori şcolari. Localul internatului era închiriat cu 124 000 lei, dar datorită situaţiei de criză, proprietarul se angajase să reducă chiria la 80 000 lei.
          Putem conchide prin a spune că valoarea Seminarului Musulman din Medgidia a fost în creştere ca urmare a profesorilor care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul instituţiei, unii dintre aceştia fiind personalităţi ale culturii musulmane şi dobrogene.
 
 
 
Surse bibliografice:
***Albumul dobrogean din 1911, Constanţa
*** Anuarul Seminarului musulman din Medgidia pe anul şcolar 1930-1931, Institutul de arte grafice al Ziarului „ Dobrogea Jună”, Constanţa, 1931.
*** Anuarul Seminarului musulman din Medgidia pe anul şcolar 1932-1933, Institutul de arte grafice al Ziarului „ Dobrogea Jună”, Constanţa, 1933
Adriana Cupcea, Manuela Marin, Metin Omer, Seminarul Musulman din Medgidia. Documente şi memorie, Editura Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale, Cluj-Napoca, 2016
Adrian Ilie, Comunităţile turcă şi tătară din Medgidia. Aspecte privind organizarea politică, socială, economică, religioasă şi culturală, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2015
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX
 

 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citește Dobrogea: Nasradin Hogea în Dobrogea tătarilor crimeeni

#citește Dobrogea: Nasradin Hogea în Dobrogea tătarilor crimeeni

1196
#Dobrogea Digitală: Piesă de teatru pentru sprijinirea calendarului îndreptat

#Dobrogea Digitală: Piesă de teatru pentru sprijinirea calendarului îndreptat

930
#Dobrogea Digitală: „Prin Enescu nu mai vorbeşte un om, ci vorbeşte fluxul misterios al unei existenţe transcendente”

#Dobrogea Digitală: „Prin Enescu nu mai vorbeşte un om, ci vorbeşte fluxul misterios al unei existenţe transcendente”

806
#Dobrogea Digitală: Eugen Ionesco, singurul român membru al Academiei Franceze

#Dobrogea Digitală: Eugen Ionesco, singurul român membru al Academiei Franceze

959
#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

825
#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”

#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”

1139
Radio Constanţa – vocea inconfundabilă a presei audio de calitate

Radio Constanţa – vocea inconfundabilă a presei audio de calitate

760
#Dobrogea Digitală: In memoriam Vasile Cojocaru – „o viaţă ca o flacără pusă în slujba teatrului”

#Dobrogea Digitală: In memoriam Vasile Cojocaru – „o viaţă ca o flacără pusă în slujba teatrului”

1246
#Dobrogea Digitală: Istoriografie românească. Povestea cneazului grec devenit om de încredere al Sultanului Mahmud II

#Dobrogea Digitală: Istoriografie românească. Povestea cneazului grec devenit om de încredere al Sultanului Mahmud II

985
#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”

829
#citeșteDobrogea: Fabrica de ciment din Medgidia

#citeșteDobrogea: Fabrica de ciment din Medgidia

1250
#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

1419
#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

880
#Dobrogea Academică:   In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

#Dobrogea Academică: In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

855
#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

1508
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

1271
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

1093
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

1012
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1863
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1648