#citeşteDobrogea: Puţină istorie. Epopeea Crimeii


Asuprirea şi nedreptăţile îndurate de tătarii crimeeni sub dominaţia ţaristă i-au preocupat dintotdeauna pe scriitorii şi istoricii noştri, fie din Crimeea, fie din Turcia, fie, azi, din România.
 

 
„Înainte de revoluţia din octombrie 1917, era imposibil ca noi, tătarii, să edităm un volum cu tot ce a îndurat poporul nostru, care abia în urma acestora a pornit în pribegie, oriunde în lumea cea mare”, scria medicul neurolog Amet Ozenbaşlî (1893-1958), marele om a cărui viaţă s-a derulat şi pe pământul României, el fiind arestat şi dus în Moscova, în anul 1945 sau 1946.
 
Opera sa clasică „Tragedia Crimeii sub Dominaţia Țaristă” din anul 1925, în alfabet arab, a fost tradusă de un alt mare tătar trăitor în Turcia, Ismail Otar, în limba turcă, în anul 2004. În 1928, doctorul Amet Ozen a fost arestat şi condamnat la moarte, dar la data de 30 ianuarie 1931 a fost trimis în surghiun în Siberia. Eliberat în 1934, i s-a interzis să mai revină în Crimeea. După al Doilea Război Mondial, a migrat cu familia în România, de atunci s-a consolidat prietenia mea cu fiica, Meryem, tot medic neurolog.
 
Unii istorici datează sosirea tătarilor în Peninsula Crimeea începând cu anul 1223, când Subotay Batîr îi învinge la Kalka pe cnejii ruşi. Dar, înainte de această dată, în secolul al XI-lea, teritoriul era locuit de poporul tătar numit de ruşi polovţki; mai înaintea acestora trăiau în zona nord-pontică pecenegii, tot popor tătar (turc). Istoricii tătari din Crimeea se pronunţă pentru o istorie de 3000 de ani în aceste locuri.
 
Este cazul să explicăm „năvălirile” de care suntem acuzaţi şi azi, urmaşii acestor străbuni războinici: în urma unor bătălii, neamurile învinse promiteau tribut; nerespectând promisiunea, erau din nou atacaţi. Prin Kefe, oraş în Crimeea, treceau drumurile comerciale din Europa, Asia şi Africa. Două familii îşi disputau supremaţia în Hanatul Crimeii desprins din Oastea de Aur, Konrat şi Șirin. Toţi hanii erau urmaşii lui Genghiz Han. Renunţând la hegemonia otomană şi apropiindu-se de guvernul ţarinei Ecaterina a II-a, tătarii din Hanatul Crimeii îşi pierd toate drepturile. „Timp de 300 de ani, de la 1428 la 1783, s-a menţinut independenţa Crimeii având 51 de hani, conform tabelului prezentat în operele celor doi înaintaşi şi reluat de noi în revista Emel nr.18/ 2008, p 8-11.
 
Nu avem dreptul să judecăm greşeli sau trădări, ultimul han, Şahinghiray era un tânăr ambiţios cu studii înalte în Europa. Cauzele migrărilor ce au cuprins în jur de 2.000.000 de tătari au fost analizate de cel mai mare fiu tătar al Dobrogei, de Mustegep Ulkusal, în opera sa clasică „Tătarii Turci Crimeeni (Trecutul-Prezentul- Viitorul)” în cele două ediţii, 1940, 1980, tradusă de noi în română în anul 2006, la p.93-105).
 
Completându-mi amintirile de la vârsta de 5 ani cu povestirile maturilor din familie şi cu portretul făcut de fiică, am conturat personalitatea doctorului neurolog şi lider naţional Amet Ozenbaşlî (în turcă Ahmet), evocându-l în revista Emel/Ideal sau în cele două ediţii ale volumului editat de noi şi de uniunea tătară în anul 2015: „Cântecele Emigraţiei Tătare Crimeene”. Regretul că n-am inclus în acest volum cântecul de mai jos, deşi cunoşteam opera doctorului Amet Ozenbaşlî şi a lui I.Otar, încerc să-l reabilitez, redând acum textul impresionant prin autenticitate şi dramatism:
          
Epopeea Crimeii
 
A poruncit Divinul destinul cel etern
Și clipa suferinţei veni acum ca semn,
Din focul tiraniei noi cum să ne salvăm?
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Un ordin de la ţarul din Moscova veni;
„E timpul ca soldaţii să ni-i dea tătarii!”
Vai, e de Crimeea, de viaţa ei în zbucium;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Să ascultaţi cu toţii noi ordine venind!
Nenorocire mare poporu-ntreg simţind.
N-are cuvânt acuma Canonul lor Islam;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Ce rugi noi înălţarăm spre ţarul cel temut,
Ivan, omul cel Galben, nu ne-auzea de mult.
Nebuni noi devenirăm tot suferind în vremi;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Să-ţi dau acuma vestea, cuvântul mi-l ascultă,
Veniţi să fim alături, destinul ne strămută!
Această emigrare e moştenire-oricum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Boierii din Crimeea sunt trei şi jumătate,
Aceştia acordară cuvânt pentru armate;
Astăzi ne invită :„semnătura noi ţi-o dăm”;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
În Bahcesaray cazarmă de trupe s-a făcut;
Focul din inimă ne-a distrus mai mult!
Ne-am rugat la ţar, îndurare” cerurăm,                                                                                                       

Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Devenind „călăreţi” ei funcţia şi-au dat;
S-au plimbat prin oraşe, prin târguri şi prin sat.
Invitau poporul ca să-i admire  - oricum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
A căzut în Crimeea o bombă cumplită
Și-a pierdut raţiunea mulţimea uimită!
Leşinară, căzură plângând mulţimi pe drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Poţi scăpa cu viaţă din vâltoarea focului?
Ne obligă credinţa s-o pierdem într-a lui!
Viaţa noastră aduce Apocalipsa -n lumi,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Violenţa s-a născut în oraşul Aqmescit
Poţi să crezi că o lume de pe loc a sărit!
Tot poporul va geme, vai şi aman, foc şi fum;
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Era aici un Tată de-al lui popor iubit,
Adevărul este că Moscova l-a gonit.
S-a udat pământul cum n-a fost nicidecum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
Sănătoşi să rămâneţi, reveniţi cei aşteptaţi!
Creatorului însuşi în grijă să-i fiţi daţi!
Ne-au despărţit de mama ce ne iubi necum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Mamele vor zice:„vai, soarta ne e crudă”
Asemenea osândă ne-a fost nouă vândută!
Ce mai putem noi face,speranţa ne e-n drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Au pus soldaţii noştri cu marşul să se -nveţe
Nu mai e timp de slujbe ce sufletul sfinţeşte.
Sperăm să nu rămânem în starea ce n-am vrut,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Nu se mai ştie cine e sfânt, cine e hoge sau hagi;
În neştire plânge şi fratele, sora pierdută-n veşnicii.
Pe mame le ucide durerea ce n-o spun,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
Rămâneţi dar cu bine, voi, mame, noi plecăm
Să mai trudim şi-n slujba ţarului de-acum!
Speranţa noastră pieri sfârşitului de lumi,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
La însuşi Creatorul Speranţa noi ne punem.
Sultanului exemplu dorim ca să rămânem. 
Strigăte înalţă credincioşii mii, grele vremi,                                                                                                         

Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
E Dumnezeu Divinul Sultanul nostru sfânt!
Doar de la Tine cerem acuma legământ!                                                                                                                  

Supuşii mai aşteaptă al migrării drum,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
 
N-a mai rămas aicea nici glorie, nici nume.
Nu părăsiţi lupta purtată pe căile divine.
Găsim mereu o cale, noi n-o să renunţăm,
Cumplit coşmar Crimeea va duce de acum!
         
(I.Otar, vol. „Tragedia Crimeii sub dominaţia ţaristă“, în lb. turcă, Eskişehir, Turcia, 2004, p.66-68)
 
Despre Güner Akmolla
 
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă. 
 
Sursa foto: Ilustraţie din volumul „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeşteDobrogea: Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeşteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul naţional al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

983
Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământul și „apostolilor Neamului” de altădată...

Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământul și „apostolilor Neamului” de altădată...

1099
#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

1079
#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Cornel Stavru, unul dintre cei mai mari tenori dramatici dobrogeni

#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Cornel Stavru, unul dintre cei mai mari tenori dramatici dobrogeni

1092
#citesteDobrogea: Centenar Spiru Chintilă, pictorul îndrăgostit de Dobrogea

#citesteDobrogea: Centenar Spiru Chintilă, pictorul îndrăgostit de Dobrogea

1118
 #DobrogeaDigitală: George Bacovia – 140 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: George Bacovia – 140 de ani de la naștere

1515
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Evenimentele navei între anii 1906 și 1911

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Evenimentele navei între anii 1906 și 1911

1108
#DobrogeaDigitală: Preotul Nicolae Popescu din Gârliciu. „Viaţa sa, o puternică dungă de lumină“

#DobrogeaDigitală: Preotul Nicolae Popescu din Gârliciu. „Viaţa sa, o puternică dungă de lumină“

1573
#DobrogeaDigitală: „Despre Sfinţii Creştinilor, cinstiţi, ca atari, şi de Turci”

#DobrogeaDigitală: „Despre Sfinţii Creştinilor, cinstiţi, ca atari, şi de Turci”

1604
#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru teatrologul dobrogean, Romeo Profit, „eminenţa cenuşie“ a directorilor Teatrului de Stat

#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru teatrologul dobrogean, Romeo Profit, „eminenţa cenuşie“ a directorilor Teatrului de Stat

1053
#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei

#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei

1748
#DobrogeaDigitală: Pictorul Florian - pustnicul misterios, care deținea secretul fericirii

#DobrogeaDigitală: Pictorul Florian - pustnicul misterios, care deținea secretul fericirii

1397
126 de ani de la construcția Podului de la Cernavodă: „Nu se poate concepe existenţa României fără Dobrogea, cum nu se poate concepe existenţa României fără Bucureşti“

126 de ani de la construcția Podului de la Cernavodă: „Nu se poate concepe existenţa României fără Dobrogea, cum nu se poate concepe existenţa României fără Bucureşti“

2532
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu.  „Elisabeta“ versus „Potemkin“ (19-28 iunie 1905)

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. „Elisabeta“ versus „Potemkin“ (19-28 iunie 1905)

1577
#DobrogeaDigitală: Celebra actriță păpușar din Tuzla, Aneta Forna Christu, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală: Celebra actriță păpușar din Tuzla, Aneta Forna Christu, la ceas aniversar

1878
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Românii nu privesc marea ca pe un început de neant, ci ca pe un „firesc și lesnicios drum”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Românii nu privesc marea ca pe un început de neant, ci ca pe un „firesc și lesnicios drum”

2382
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Marina romană de la armistiţiu la tratatul de pace

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Marina romană de la armistiţiu la tratatul de pace

1700
#DobrogeaDigitală: Despre etimologia orașului Cernavodă – „Spre ruşinea noastră, acest oraş, poartă un nume slav, în ţara bătrânului Mircea…“

#DobrogeaDigitală: Despre etimologia orașului Cernavodă – „Spre ruşinea noastră, acest oraş, poartă un nume slav, în ţara bătrânului Mircea…“

1739
#DobrogeaDigitală: Premierele de altă dată, pe vremea când teatrele erau luate „cu asalt”...

#DobrogeaDigitală: Premierele de altă dată, pe vremea când teatrele erau luate „cu asalt”...

1426
#DobrogeaDigitală: „Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei”

#DobrogeaDigitală: „Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei”

1894