#citeșteDobrogea: Scriitorii deportărilor epocii staliniste


Oamenii au crezut în vorbele prefăcute ale „tătucului Stalin” din „Apelul către musulmanii din Rusia, tătarii din regiunea Volgăi și din Crimeea, turcii și tătarii din Transcaucazia, cecenii și muntenii din Caucaz, ale căror moschei au fost distruse, iar credința și obiceiurile batjocorite: „noi vă cerem să susțineți revoluția pentru a trăi liberi” (Tratatul de la Brest–Litovsk, 3 martie 1918); însă toate aceste popoare au fost fără milă reprimate!
 
Deși în armata sovietică luptau 80.000 de tătari crimeeni, deși grupele de partizani antifasciști luptau în pădurile din munții Crimeii, a urmat surghiunul total al populației tătare la 18 mai 1944, după surghiunul luptătorilor antisovietici, al turcilor karaceay din 2 noiembrie 1943, al turcilor kalmuci din 27 noiembrie 1943, al cecenilor din 23 februarie 1944, al turcilor ahuska, malkari, al germanilor, armenilor, kurzilor... Lumea liberă a aflat despre ei după 2 ani, când ziarul Pravda a scris despre „pedeapsa trădătorilor” ( rev.Emel / Ideal nr.2/ 2004)
 
Redăm statistici trunchiate: 112.078 familii, 423.100 suflete, 200.000 de copii separați de părinți, moartea națiunii a fost de peste 50% pe drumul groazei și în primul an de surghiun! Pagubele materiale au fost raportate la anul 1944: 1.440,2 miliarde ruble, numai colhozurile tătare au pierdut 1.44,5 miliarde ruble, 800 de biblioteci, 263 cluburi, 263 orchestre, 9.000.000 cărți în limba tătară, 8.360.000 cărți în limba rusă, s-au desființat 64 de școli primare, 221 de școli gimnaziale, geamiile au devenit cârciumi, iar casele au ajuns locuințe pentru ruși și ucraineni.
 
Tătarii au fost trimiși în surghiun în pustiurile a cinci republici unionale, Uzbechistan, Ural, Ucraina, Novorossisk. Cei care nu și-au părăsit în 15 minute locuința, au fost împușcați pe loc. Avem o literatură întreagă. Dar evenimentul important n-ar fi surghiunul în sine, ci miracolul revenirii (pe limba noastră „avdet”), să te întorci acolo de unde ai plecat, după 42 de ani... datorită perestroicii! În vagoanele de vite, omorând păduchii rămași de la ceceni, tătarii au spus „Orice noapte are un răsărit” (G.Akmolla, Cartea Iertării)  
                         
Am avut de pe frontul antifascist trei generali-eroi, Bulatov Ismail, Gafarov Ablyakim, gen.pilot Amethan Sultan, legislația sovietică nu admitea procese contra generalilor-eroi, ei au condus organizarea revenirii în Patrie!
 
Geppar Akimov, unul dintre organizatorii revenirii în Patrie, a spus: „de 30 de ani ne luptăm pentru drepturile noastre. Este bine ca tinerii să știe adevărul”.
 
Am renăscut din propria-ne cenușă, precum legendara pasăre Phoenix! Dacă suntem în Patrie peste 500.000, în diaspora suntem 11.000.000 (G.Akmolla, Cartea Iertării)
 
 
Sursa foto: Arhiva autoarei
 
 
Despre Güner Akmolla

Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă. 

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea: Scriitorii noștri, eroii noștri

#citeşteDobrogea: Puţină istorie. Epopeea Crimeii

#citeşteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeşteDobrogea: Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeşteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul naţional al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2393
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2180
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2328
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2229
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2420
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2312
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1900
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1687
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1503
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2508
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2535
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2408
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1980
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1702
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1661
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1419
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2977
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2200
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2594