#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

  • Lucrare de amploare, unde sunt luate în discuție, pe capitole relevante, cele mai răspândite datini și legende transmise din generație în generație
  • În capitolul dedicat „Calendarului Babelor“ se vorbește despre mai multe sărbători ținute de oamenii de la țară, în afara celor religioase
 
Unul dintre marii lingviști și folcloriști români, școlit la Sorbona, profesorul Ion Aurel Candrea a lăsat contribuții însemnate la cercetarea limbii române vechi din veacurile XVI-lea și XVII.

Volumul „Iarba fiarelor”, apărut în 1928, la editura Cultura Națională din București, reprezintă un studiu comparatist al credințelor străvechi ale românilor, cu specificul lor și, mai ales, cu asemănările pe care autorul le-a găsit cu obiceiuri similare ale altor popoare.

Este o lucrare de amploare, unde sunt luate în discuție, pe capitole relevante, cele mai răspândite datini și legende transmise din generație în generație, născute din imaginația primitivă a privitorilor către cer, către lună și stele, sau din împletirea credințelor intuitive cu cele legate de religia creștină.

Despre Calendarul Babelor

În capitolul dedicat„Calendarului Babelor“ se vorbește despre mai multe sărbători ținute de oamenii de la țară, în afara celor religioase.

„S-a constatat de mult de către folklorişti că toate popoarele crestine, în afară de cultul oficial, recunoscut şi propovăduit de Biserică, păstrează încă, în mare număr, reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbără, cu toate că de veacuri îndelungate părintii Bisericii s-au străduit să le desrădăcineze.

Într-o anchetă făcută asupra stării ţăranului nostru, d. G. D. Scraba pomeneşte următoarele 53 de sărbători superstiţioase, cum le numeşte, pe care le ţin oamenii de la țară, în afară de sărbătorile numite bisericeşti: Sâmbăta ursului, Joia iepelor, Ghermanul, Nunta șoarecilor, Câiinii lui Sân-Medru, Caii lui Sân-Toader, Închinarea lanțului, Sf Mării, Calul lui Sf.Gheorghe, Pietrele lui Sâm. Pietru, Logodna Păsărilor, Zilele de piatră, Turta furnicii, Ursina, Macoveiul ursului, Ziua lupului, Lunea păsărilor, Lunea ciorilor, Lunea viermilor, Lunea burdufului, Lunea alba, Marțea ciorilor, Marțea albă, Marțea seacă, Marțea mânioasă, Miercurea frumoasă, Miercurea strâmbă, Miercurea neagră, Miercurea numărătoarea ouălelor, Joia ciorilor, Joia furnicii, Joia mânioasă, Joia frumoasă, Joia seacă, Vinerea cea frumoasă, Vinerile scumpe, Vinerea seacă și șchioapă, Sâmbetele de piatră, Tanda, Ropotinii, Armindenul, Circovii, Procoavele, Ciunda, Colibariu, Bugiu, Bălicaele, Caloianu, Ciurica, Opârlia, Zarizanu, Semina, Nedeia, Gădinetele, etc. “ – se arată în lucrarea din 1928.

De asemenea, în volumul lui Ion Aurel Candrea se menționează că în județul Constanța erau întâlnite 31 de astfel de sărbători.

„D-sa a clasat apoi judeţele după numărul acestor sărbători superstiţioase, din care reiese că: în judeţele Ilfov şi Romanati se tin căte 47 din aceste sărbători; in Vălcea, 46; în Dolj, 44; în Dămbovita şi Prahova, câte 40; în Olt, 39; în Bacău, 38; în Teleorman, 37; în Argeş, lalomita şi Vlaşca, căte 36; în Suceava, 35; in Gorj, 33; în Mehedinţi, Muscel, Constanta, Putna, Neamţ şi Dorohoiu, căte 31; în Buzău şi Tutova, câte 29; în Vaslui, 28; în Brăila şi Râmnicul Sărat, căte 27; în Tulcea, 26; în Botoşani, 24; în laşi, 23; în Roman 22; în Tecuci, 20; în Covurlui, 19; in Fălciu, 21, etc.
Oricăt de mare ni s-ar păreă numărul acestor sărbători, de care mulţi din noi, cei de la oraş, n-am auzit niciodată pomenindu-se, ba încă ne face să surădem cu neincredere, totuşi lista de mai sus e departe de a fi complete“ – se mai arată în lucrarea lui Ion Aurel Candrea.

Despre volumul profesorului Ion Aurel Candrea

Alte capitole sunt dedicate „facerii lumii” (cu o serie de legende cosmogonice în care lumea se naște în lupta dintre spiritul binelui și cel al răului), datinilor străvechi legate de începutul primăverii, de ritualurile menite să aducă ploaia sau să sporească belșugul.

Legat intrinsec de natură, omul simplu a observat-o cu atenție, din cele mai vechi timpuri, și a învățat să descifreze semnificația tuturor  plantelor și animalelor din jurul casei, fiind capabil uneori să facă predicții mai precise chiar decât cele ale marilor cărturari.

Volumul grupează sistematic aceste moduri de interacțiune cu viul, oferindu-ne câte un capitol pentru fiecare entitate de care sunt legate obiceiuri sau credințe, nu doar ale românilor, ci și ale altor neamuri din lume.

Mai putem parcurge în studiul folcloric al autorului fermecătoare tălmăciri despre „Calendarul babelor”, despre credințele legate de diverse fenomene ale naturii sau legende transmise de-a lungul secolelor legate de... strănut.

Lucrarea are atașat și un index util, care facilitează cititorului trimiterile la ariile sale de interes.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Iarba fiarelor”, de I. A. Candrea

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea II .„Înainte de facerea lumii nu se vedea decăt o apă nemărginit de mare pe care umblau încoace şi încolo Dumnezeu şi cu dracul“ 

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea I .„În lumea mistică pe care şi-a creat-o imaginaţia aprinsă a omului primitiv, totul era cu putință“
  
#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea III. „Petele care se zăresc pe suprafata lunii au aţățat din cele mai vechi timpuri curiozitatea omului“

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea IV .„ Eclipsele de lună crede poporul că se întămplă din cauză că Iuna e măncată de nişte dihonii“

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Starea socială și nivelul de pregătire al dobrogenilor în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Starea socială și nivelul de pregătire al dobrogenilor în perioada interbelică

1329
#citeșteDobrogea: Ismail Ziyaeddin - personalitate a tătarilor dobrogeni

#citeșteDobrogea: Ismail Ziyaeddin - personalitate a tătarilor dobrogeni

2335
#citeșteDobrogea:Situaţia agricolă a Dobrogei centrale și de sud în perioada ocupaţiei germano-bulgare din 1917

#citeșteDobrogea:Situaţia agricolă a Dobrogei centrale și de sud în perioada ocupaţiei germano-bulgare din 1917

2722
#citeșteDobrogea: Alexandru Stoianovici - Contraamiralul constănțean care a modelat tactica militară navală din România

#citeșteDobrogea: Alexandru Stoianovici - Contraamiralul constănțean care a modelat tactica militară navală din România

2489
#DobrogeaDigitală: Apariția publicației „România Trans-Dunăreană“ - „Citim în ziar că onorabilul Nusret-paşa...“

#DobrogeaDigitală: Apariția publicației „România Trans-Dunăreană“ - „Citim în ziar că onorabilul Nusret-paşa...“

1592
Omagiu adus ilustrului Cornel Stavru - „Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929“

Omagiu adus ilustrului Cornel Stavru - „Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929“

1754
In memoriam Adrian Doxan, cel care a lăsat moștenire o veritabilă monografie a operei constănțene

In memoriam Adrian Doxan, cel care a lăsat moștenire o veritabilă monografie a operei constănțene

1391
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Constanța în perioada interbelică - „Pentru hotelurile de lux preţurile variază între 115 pe zi până la 240 lei“

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Constanța în perioada interbelică - „Pentru hotelurile de lux preţurile variază între 115 pe zi până la 240 lei“

1183
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „O cameră cu două paturi 220 de lei“ (II)

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „O cameră cu două paturi 220 de lei“ (II)

1536
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „Un cearceaf și prosop 10 lei“ (I)

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „Un cearceaf și prosop 10 lei“ (I)

1478
#GhidDobrogean1924: Legenda lacului Techirghiol - „Se zice că, în vremea Turcului, pe valea Muratanului... “

#GhidDobrogean1924: Legenda lacului Techirghiol - „Se zice că, în vremea Turcului, pe valea Muratanului... “

2105
#citeșteDobrogea: 11 ani de la trecerea în lumea celor drepți a lui Eugen Mazilu, „un actor cu un incontestabil farmec“

#citeșteDobrogea: 11 ani de la trecerea în lumea celor drepți a lui Eugen Mazilu, „un actor cu un incontestabil farmec“

1155
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare din 1917

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare din 1917

1181
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Expedițiuni și vămuire“

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Expedițiuni și vămuire“

1045
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării. Berăriile și depozitele de băuturi spirtoase - „Bere Bragadiru, totdeauna proaspătă“

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării. Berăriile și depozitele de băuturi spirtoase - „Bere Bragadiru, totdeauna proaspătă“

1085
Omagiu adus dramaturgului constănțean Tudor Popescu, la 23 de ani de la trecerea în neființă

Omagiu adus dramaturgului constănțean Tudor Popescu, la 23 de ani de la trecerea în neființă

1169
#DobrogeaDigitală: Omagiu adus legendei comediei românești, Jean Constantin

#DobrogeaDigitală: Omagiu adus legendei comediei românești, Jean Constantin

1430
Ion Tițoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea, la ceas aniversar!

Ion Tițoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea, la ceas aniversar!

1409
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de asigurări

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de asigurări

1246
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de vapoare

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de vapoare

1328