#DobrogeaDigitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

 
În numărul din 17 februarie 1927 al ziarului „Dobrogea Jună (23, Nr. 55), indexat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, descoperim un articol dedicat trecerii în neființă a marelui ziarist Constantin Mille, cel ce a pus bazele a unui veritabil „imperiu mediatic” în prima jumătate a secolului XX, cu cele mai citite publicații ale vremii: ziarele Adevărul, Dimineața, Lupta.

Considerat „părintele ziaristicii române moderne” (aşa cum scrie și pe piatra sa de mormânt de la Cimitirul Bellu), el a ridicat  „Palatul Adeverul”, o clădire luxoasă și monumentală, după modelul palatului „Figaro”, din Paris, adăpostind în subsolul său larg utilaje tipografice ultaperformante pentru acea vreme și impunând o veritabilă „revoluţie” în presa românească.

În 1912, C.Mille este primul din lume care achiziționează o nouă maşinărie ce permitea printarea color a ilustraţiilor, luînd-o chiar înaintea ziarului parizian Figaro.

Mille este primul, de asemenea, care angajează jurnaliști retribuiți și care plătește colaborările la publicațiile sale. Redacţia, administraţia și tipografia însumau un personal intern de 250 de oameni, cu salarii consistente și prestigiu pe măsură, lor adăugându-li-se 60 de corespondenţi externi, un mare număr de colaboratori „la bucată”, 300 de depozitari, 500 de vânzători în Bucureşti şi 1000 în ţară.

Așa cum își amintește în evocările sale corectorul Nora, „La Adeverul ilustrat am debutat şi eu cu o nuvelă (…). Şi am fost plătit pentru ea - cea dintâi remuneraţie ce am primit-o pentru o operă literară - cu lei zece. Căci colaboratorii revistei erau împărţiţi în două categorii: cei cu nume consacrat, cărora li se bonificau, de lucrare, lei cincisprezece (…) iar restul: începătorii încasau numai zece lei. E de accentuat aci - şi ţiu s-o crestez cu tărie în marmora istoriei literare - că Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

Iată cum este evocat în „Dobrogea Jună” scriitorul și jurnalistul de excepție, model de „civism, voinţă şi dezinteres”:

„Treizeci de ani după ce a susţinut formidabila luptă pentru ţărănimea acestei ţări, Constantin Miile a murit lăsând în viaţa noastră publică o dâră puternică, ce nu se va şterge niciodată: europenizarea presei. În afară de orice activitate politică, C. Miile a fost ziarist. Este cea mai mare cinste a sa. A fost ziarist aproape toată viaţa, din pasiune, din convingere, pentru ideal.

A scris cu curaj, cu tărie, fără teamă şi fără interes; a scris din îndemnul superior al conştiinţei binelui şi al dreptăţii. Dar mai presus de toate, a creat trei din marile ziare pe care le avem sunt opera personală, organizate după concepţia şi temperamentul care-l caracterizau: în serviciul marelui public combative în esenţă, perfect informate şi în mersul ascendent al vremii.

Ecourile lente ale democraţiei îşi răsfrâng undele în coloanele auster cotidiene româneşti, întotdeauna în fruntea intereselor populare. De aceea, prin moartea lui C. Miile nu dispare din viaţa publică numai un luptător, ci un animator de idei, un ziarist mare care a creat curente şi a forţat în nenumărate rânduri, la atitudini în sensul voinţei maselor.

A murit cel mai de seamă ziarist contemporan al nostru. La mormântul lui ne închinăm ca în faţa celei mai întregi file de civism, de voinţă şi dezinteres; ne închinăm în faţa totalei absenţe de dorinţi personale, care l-a ridicat la înălţimi covârşitoare în atitudinile sale, dându-i putinţa să vorbească răspicat şi tare, într-o unică libertate de acţiune. Viitorul nu mai poate dezminţi opera lui. Viitorului nu-i rămâne decât continuarea unei căi deschise: el trebuie să urmeze un exemplu atât de strălucit.”
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”