#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: Modificarea ortografiei limbii române, susţinută de „filologii” improvizaţi


Între anii 1948-1954, Pericle Martinescu a ţinut un consistent jurnal intim, peste 500 de pagini ce alcătuiesc o frescă a perioadei celei mai întunecate a României - cea în care regimul comunist se instaura în ţara noastră, cu toată pleiada de privaţiuni şi constrângeri absurde care au însoţit-o.
 



„7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)” este volumul care rememorează anii în care tânărul scriitor a privit neputincios cum lumea adevăratelor valorilor se prăbuşeşte sub tăvălugului inexorabil al istoriei, cum creatori şi opere uriaşe au fost dezavuate, cum au fost dărâmate statuile simbolice ale trecutului, intervenindu-se barbar, „în numele poporului”, în cultură, artă, chiar şi în limba română.

Textul de mai jos a fost scris în anul 1952, când problema modificării ortografiei limbii române – un „proiect absurd şi prăpăstios” - era de mare actualitate.
 

„După epurarea autorilor proiectului şi îndepărtarea lor din posturile ce le aveau (Universitate, Academie etc.) - e vorba de Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur etc., acuzaţi de «formalism» -, după suspendarea revistei Cum vorbim, după schimbările de la Institutul de Lingvistică şi reorganizarea lui pe «baze democratice», acum s-a trecut la discutarea în public a proiectului noii ortografii.
 
Bineînţeles, toată lumea socoteşte acest proiect drept absurd şi prăpăstios. Totuşi, în presă, el este «discutat» de către cei obligaţi să-şi spună cuvîntul în favoarea lui. Şi de aceştia se găsesc destui, slavă Domnului. Ca să nu păţească şi ei ce au păţit ceilalţi, «filologii» improvizaţi susţin cu tărie schimbarea ortografiei.
 
În ultimul număr al Contemporanului (43/316), tov. Barbu Zaharescu, apărut după 23 august 1944 ca victimă a «fascismului», cunoscut pînă acum ca economist (a cărui Economie politică a fost «retrasă» ca «necorespunzătoare»), actualmente director al Editurii Partidului şi director al Institutului Maxim Gorki (Facultatea de limba rusă), fiind somat să susţină proiectul noii ortografii, scrie negru pe alb: «De fapt, o serie de dificultăţi în scrierea noastră provin de acolo că la noi a fost părăsit, în a doua jumătate a secolului trecut, în mod dăunător şi sub influenţa curentului latinist, alfabetul slav, care este mai potrivit pentru sunetele limbii române».
 
Şi cu un aer plin de regret adaugă lapidar: «Acum nu putem reveni la acest alfabet». (Pentru înlăturarea oricăror aprehensiuni ale cititorilor, aş fi vrut ca această frază să sune astfel: Acum însă nu mai putem reveni la acest alfabet, deoarece fraza lui Barbu Zaharescu lasă să se înţeleagă că dacă «acum nu putem reveni», aceasta s-ar putea face, totuşi, mai tîrziu ...)

 

DESCARCĂ GRATUIT VOLUMUL ÎN FORMAT PDF!


 
Schimbarea ortografiei a devenit, de cînd cu apariţia «genialei» lucrări a lui Stalin Marxismul şi problemele lingvisticii, o boală generală a comuniştilor de pretutindeni. Ea a izbucnit pînă şi în Franţa. Presa comunistă franceză a stîrnit, deodată, ca din senin, astă-vară, problema reformei ortografiei franceze. Criteriul era introducerea sistemului fonetic în scrierea franceză. Francezii erau invitaţi să scrie cuvintele aşa cum le pronunţă: om (în loc de homme), oneur (în loc de honneur), povr (în loc de pauvre) etc., etc.
 
Absurdităţi şi mai mari decît la noi. S-au publicat articole, s-au dat exemple, s-au făcut teorii, anchete etc. Fireşte, adevăraţii intelectuali francezi (membri ai Academiei Franceze, scriitori, profesori etc.) s-au declarat net împotriva oricărei reforme a ortografiei. Dar staliniştii nu s-au lăsat. Au continuat campania lor vreo trei luni (vezi Lettres françaises din lunile iunie, iulie, august 1952), pledînd pentru schimbarea ortografiei cu orice preţ.
 
Deodată, însă, într-un număr al pomenitei reviste, în locul paginii intitulată La reforme de l'ortographe, a apărut doar un anunţ: «Din cauza lipsei de spaţiu, pagina (respectivă) se amînă pentru numărul viitor». În numărul viitor n-a mai apărut nici măcar acel anunţ, iar în numerele următoare n-a mai apărut nimic. Protestele erau prea numeroase şi prea indignate! Partizanii degradării ortografiei franceze s-au lăsat păgubaşi.”
 

#citeşte mai departe în „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu

#„7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”

#Autor Pericle Martinescu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhivă personală Dan Șambra

 

Citeşte şi:

 

#DobrogeaDigitală - „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”, de Pericle Martinescu: Anton Holban, „suflet torturat” de amoruri răvăşitoare

#DobrogeaDigitală - „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”, de Pericle Martinescu: „Dacă există vraci în domeniul artei, Enescu este unul”

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: În vizită la George Călinescu, „în laboratorul literar unde se făureşte, zi de zi, marea istorie a literaturii române”

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Eugen Lovinescu, un veritabil aristocrat al Spiritului

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Grigoraș Dinicu - „Mersul său este legănat, caşicum un vals etern i-ar ritma mişcările“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Grigoraș Dinicu - „Mersul său este legănat, caşicum un vals etern i-ar ritma mişcările“

1567
#DobrogeaDigitală: Colegiul Național „Mihai Eminescu“, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Colegiul Național „Mihai Eminescu“, la aniversare

1403
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale la Academia Română

1908
#DobrogeaDigitală: „Rămân un supus loial şi nu voi fi niciodată o pedică pentru patria mea”

#DobrogeaDigitală: „Rămân un supus loial şi nu voi fi niciodată o pedică pentru patria mea”

1642
#DobrogeaAcademică: Eminescu, transpus în limbile pământului

#DobrogeaAcademică: Eminescu, transpus în limbile pământului

1133
#DobrogeaDigitală: Neagu Rădulescu, un om, o epocă

#DobrogeaDigitală: Neagu Rădulescu, un om, o epocă

1322
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant

#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant

1204
#citeșteDobrogea: Cartierele Medgidiei la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Cartierele Medgidiei la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX (galerie foto)

1786
DOOM, ediția a treia: Limba e un organism viu și, odată cu lumea, se schimbă și ea

DOOM, ediția a treia: Limba e un organism viu și, odată cu lumea, se schimbă și ea

1011
#DobrogeaDigitală: „Constănţenii s\'au arătat darnici pentru răspândirea culturei”

#DobrogeaDigitală: „Constănţenii s'au arătat darnici pentru răspândirea culturei”

989
#citeșteDobrogea: Olimpiu Vladimirov (1942-2017), inginer geolog, poet, publicist și animator entuziast al vieții culturale tulcene

#citeșteDobrogea: Olimpiu Vladimirov (1942-2017), inginer geolog, poet, publicist și animator entuziast al vieții culturale tulcene

905
#citeșteDobrogea: Boris Caragea (1906-1982), reputat sculptor dobrogean, membru al Academiei Române

#citeșteDobrogea: Boris Caragea (1906-1982), reputat sculptor dobrogean, membru al Academiei Române

1206
#citeșteDobrogea: Ionel Mătăsăreanu (1929-2015)

#citeșteDobrogea: Ionel Mătăsăreanu (1929-2015)

1964
#citeșteDobrogea: Grigore Constantin Moisil, portretul dobrogeanului considerat părintele informaticii românești (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Grigore Constantin Moisil, portretul dobrogeanului considerat părintele informaticii românești (galerie foto)

1830
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul

#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul

1976
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ion I. C. Brătianu – „Este de-o inteligenţă pe care numai un mare prost ar putea s’o pue în încurcătură“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ion I. C. Brătianu – „Este de-o inteligenţă pe care numai un mare prost ar putea s’o pue în încurcătură“

2125
Constantin N. Sarry (1878-1960) Important jurnalist, inițiator și finanțator al ziarului „Dobrogea Jună”

Constantin N. Sarry (1878-1960) Important jurnalist, inițiator și finanțator al ziarului „Dobrogea Jună”

1722
#DobrogeaDigitală: George Sarry, un model de credință, omenie și seninătate

#DobrogeaDigitală: George Sarry, un model de credință, omenie și seninătate

1264
#DobrogeaDigitală: „Piatra de încercare a pedagogiei ştiinţifice trebue să fie libertatea elevilor, absolut trebuitoare, pentru a da voie dezvoltării manifestărilor individuale“

#DobrogeaDigitală: „Piatra de încercare a pedagogiei ştiinţifice trebue să fie libertatea elevilor, absolut trebuitoare, pentru a da voie dezvoltării manifestărilor individuale“

1006
#DobrogeaDigitală: „Ştiinţa, ca şi arta, se serveşte de percepţie şi raţiune, religia de revelaţie.“

#DobrogeaDigitală: „Ştiinţa, ca şi arta, se serveşte de percepţie şi raţiune, religia de revelaţie.“

1040