#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu: „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”


Unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817 – 1 iulie 1891) a marcat istoria României în chip cu totul special, dar mai ales Dobrogea de după 1878 îi datorează legile, ordinea și înțelepciunea de a atrage atenția asupra ei într-o vreme în care opinia publică internațională îi era defavorabilă, aproape ostilă.
Mihail Kogălniceanu a iubit foarte mult ținutul dintre Dunăre și mare. Ca să dea un bun exemplu pentru colonizarea noii provincii, cumpără mult pământ de la refugiații turci și tătari. Nu are bani și se împrumută de la bancheri. Dar nu cumpără numai pământ în Dobrogea, ci construiește și case. În Constanța a avut trei, în una dintre ele, cea de pe faleză, poposind uneori Regina Elisabeta.    
În 1890, în Cameră, M. Kogălniceanu  ceruse pentru locuitorii Dobrogei o scutire de amendare către stat. Dorind să arate întregii țări că slujește legile generale, și nu interesul său, solicita în plenul ședinței ca legea la care se referea să nu se aplice în cazul a doi proprietari din Dobrogea: el și fiul său, Vasile, care își construise o casă frumoasă la Murfatlar.
 
Astăzi se comemorează 129 de ani de când, în urma unei operații suferite la Paris, Mihail Kogălniceanu a încetat din viață, moment în care îl readucem în atenție prin intermediul unei valoroase cărți din Biblioteca digitală ZIUA de Constanța.
 
Pe 24 octombrie 1893, la Galați avea loc dezvelirea bustului lui Mihail Kogălniceanu, prilej cu care V.A. Urechia a rostit un discurs impresionant despre personalitatea acestui mare istoric român și pe care îl puteți citi integral în lucrarea „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu relative la Resboiul Independenței României 1877-1878“, scris de Vasile M. Kogălniceanu.

„De la 1891, de când moartea l-a răpit din fruntea Națiunei sale, mai în fiecare zi am citit din jurnale apeluri la colecte de bani pentru monumente, statue, buste ale unor oameni, cei mai mulți deveniți mari sub ochelarii binevoitori ai rudelor lor, ori în cazul cel mai bun – al unor partide politice...
De la 1891 n-am citit alt apel pentru un monument național de ridicat lui M. Kogălniceanu de cât cel rămas fără ecou, al municipalității de la Iași... încă din 1891 tăcerea a stins ultimul ecou al acelui apel...
Și atunci mi-am zis: Națiunile cari nu știu să aibă cult pentru cei care au muncit pentru ele nu sunt națiuni viabile. Și m-am îngrozit de așa conclusiune istorică.
Și-am căutat să-mi explic fenomenul deconsolant al acestei vinovate uitări, întinsă ca giulgiul morții asupra unui mormânt abia închis.
Mi l-am explicat.
Mihail Kogălniceanu nu a fost niciodată șef de partidă. În lupta crudă de partide, nu istoria nici inima grăi Apoi când opera lui de uriaș fu terminată. M. Kogălniceanu firesc nu mai află în juru-i conlucrători ori partizani, iar Națiunea asemenea omului care fixând un apus strălucit de soare, își pierde momentan văzul, Națiunea orbită, închizând ochii sub orbirea strălucirii, nu mai văzu pe M. Kogălniceanu, nu mai văzu pe marele frondeur al domniei lui M. Sturdza, pe marele sfetnic al domniei lui Gr. Ghica, pe marele conducător la Unirea Principatelor, pe marele întemeietor al democrației române, pe reîntemeietorul neatârnării Bisericii naționale, pe întemeietorul proprietății țărănești, pe fondatorul în 1860 octombrie 26 al Universității din Iași și în 1864 al celei de la București, pe marele istoric, pe marele orator, neîntrecutul om de stat... pe cel mai însemnat factor al gloriei domniei lui Carol I...

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Nici astăzi Națiunea română nu și-a recăpătat văzul ofuscat de razele apunânde ale lui M. Kogălniceanu, ci trebuințele luptei zilnice.
Geniului lui M. Kogălniceanu i-a repugnat să grupeze oameni în juru-i, solicitați de interese, ori de dorul puterei pentru putere. Pe Kogălniceanu nu l-a urmat oameni anumiți, între 1840 – 1861, ci Națiunea întreagă... Partid va să zică ce nu e total și întreg...
M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii...”.
 
#citește mai departe în „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu relative la Resboiul Independenței României 1877-1878“, de Vasile M. Kogălniceanu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Acte şi documente din corespondenţa diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu relative la Resboiul Independenţei României 1877-1878”, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1172
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

986
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

936
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1250
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

996
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1068
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1480
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

980
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2064
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1265
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1114
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1654
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1613
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1451