#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie


 
Situată în nordul Dobrogei, în localitatea Frecăței, la 121 km de Constanța, Mănăstirea Celic-Dere este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre și Marea Neagră.
Pe 2 octombrie se împlinesc 88 de ani de la sfințirea bisericii de către episcopul Cosma Petrovici (1921-1947) cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica de la demisol se sfințește cu hramul „Izvorul Tămăduirii și s-a folosit ca biserică de iarnă până la 1954.
Lăcașul monahal posedă o bogată colecție de artă bisericească veche. Muzeul colecțiilor bisericești adăpostește obiecte de valoare istorică, artistică și documentată: 27 de documente în limbile turcă, arabă și persană; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; icoana Maicii Domnului din 1600; manuscrise și tipărituri din perioada 1696-1898.
 
Din revista „Analele Dobrogei” nr. 9 din anul 1928 vă prezentăm un fragmente dintr-un articol interesant semnat de prof. Gh. Nedioglu, care încearcă să deslușească originile întemeierii acestui lăcaș deosebit, în care au funcționat, în 1909, o școală primară și una profesională în limba română și în care astăzi se află un atelier de țesut covoare.
 

„După Marele dicționar geografic al României, mănăstirea Cilicului a fost fundată de către «arhiereul» Athanasie Lisavenco, la 1835, când acesta ar fi ridicat în valea părăului Cilicdere, pe mereaua satului Telița din judeţul Tulcea, o bisericuţă, care a ars mai târziu şi în locul căreia a zidit biserica rămasă până astăzi.
De altă parte arhimandritul Roman Sorescu pune fundarea mănăstirii Cilicului «cam pela 1840», când ar fi fost întemeiată de câțiva călugări români, în mijlocul cărora se adăpostiau şi doi călugări ruşi dela Sf. Munte, arhimandritul Athanasie Lisavenco şi shimonahul Paisie, afirmând mai departe că aceştia au alungat apoi pe călugării români şi au adus în locul lor, în anul 1846, şasezeci de familii de ruşi din Basarabia. Athanasie Lisavenco ar fi oprit pe femei în mănăstirea ce întemeiase, iar pentru bărbaţii lor ar fi zidit atunci, la vre-o doi kilometri mai la vale, un şir de chilii şi o bisericuţă, înfiinţând astfel a doua mănăstire - Cilicul mic sau Cilicul de jos.
Nici marele dicţionar geografic şi nici arhimandritul Roman Sorescu nu ne arată mărturiile pe care se sprijinesc când pun fundarea mănăstirii Cilicului, primul la 1835, iar al doilea – mai aproape de adevăr, după cum vom vedea - pela 1840.
Nedumerirea în care ne lasă aceste două date deosebite, cu privire la fundarea mănăstirii Cilic, este împrăştiată în bună parte de câteva, acte pe care am avut prilejul să le aflu în Arhivele Statului din Bucureşti şi care ne dau lămuriri preţioase, atât asupra anului fundării acestei mănăstiri cât şi asupra persoanei întemeetorului ei.
După propria sa declaraţie, Athanasie Lisavenco, lipovean de origine, s'a născut în târgul Chilia din Basarabia, pela anul 1816. La 1837, el a intrat în mănăstirea Caracal dela Sf. Munte Athos, unde s'a călugărit în 1839. Aî:ci s'a hirotonit la 1841, ca ierodiacon şi ieromonah şi a venit apoi «în părţile Dunării, aproape de lsacacea, lângă apa numită Cilic-dere unde a fundat un schit cu hramul Adormirea Maicii Domnului».
Este evident, deci, că mănăstirea Cilicului n'a putut lua fiinţă decât după 1841 sau, cel muit, în chiar acest an, ceea ce pare mai puţin probabil.
Mănăstirea întemeiată de Athanasie era mixtă, de călugări şi de călugăriţe totdeodată, una din acele mănăstiri caracteristice Lipovenilor din secta Bezpopovţilor - adică a Lipovenilor fără preoţi, - născute, după episcopul Melhisedec al lsmailului, din «nişte idei rătăcite ale sectanţilor lipoveneşti, ce bântuie poporul inferior al Rusiei»”.

 

DESCARCĂ INTEGRAL REVISTA „ANALELE DOBROGEI” nr. 9/1928 ÎN FORMAT PDF


 

«Femeile fanatizate îşi lăsau bărbaţii, copilele părinţii, ba şi familii întregi, vânzând tot ce aveau şi prefăcând în bani»
 
„În sfârşit o altă dovadă a acestui fapt este împrejurarea că - silit în cele din urmă să plece, Athanasie se duce la Cilic, unde începe să-şi refacă şi să-şi organizeze din nou mănăstirea, căutând în primul rând să şi-o populeze. Mărturiile pe care le avem ne arată hotărât că, în această direcţie îşi îndreaptă el toate silinţele.
Episcopia Dunării de jos semnalează aceste sforţări ale egumenului dela Cilic, despre care spune că «trimiţând emisari de ai săi, călugări şi călugăriţe, în Basarabia română, a smonit o mulţime de bărbaţi şi femei, dintre cultivatorii de pământ, a-şi lăsa casele şi a se duce la călugărie în noua mănăstire, ce era predicată ca un rai pământesc».
Acţiunea întreprinsă de Athanasie găseşte răsunet îndeosebi printre Lipoveni şi creşte într'atâta, încât nu numai că atrage atenţia autorităților noastre bisericeşti, dar le şi alarmează prin proporţiile pe care le ia această propagandă. «Femeile fanatizate îşi lăsau bărbaţii, copilele părinţii, ba şi familii întregi, vânzând tot ce aveau şi prefăcând în bani, se duceau a se aşeza la mănăstirea lui Athanasie, depuind averile lor în mâna lui şi dându-se cu totul la ordinele lui». Şi astfel, ne spune acelaş raport al Episcopiei, «în curgere de câţiva ani, s'au adunat acolo o populaţie de 400 de indivizi, bărbaţi şi femei de diferite vârste».
Nu trece însă mult şi «raiul» lui Athanasie începe să se arate în toată realitatea lui. În Octomvrie 1867, trei femei din Ismail, dintre care una cu soţul ei, se plâng Episcopiei Dunării de jos «că au fost amăgite de înşelăciunile cele mascate cu sfinţenie ale falsului cuvios şi că au depus în mânile lui averea şi copiii lor.
Acum însă, convingându-se că el este un înşelător şi pierzător de suflete, - cer ajutor spre a-şi putea scoate copilele din acel loc de corupţie şi banii ce au depus acolo». Episcopia, la rându-i, dă «suplicele» lor în cercetarea Consistoriului, cerându-i să afle dela jeluitoare, «cu amănuntul toate circumstanţele ademenirii lor, a petrecerii lor în societatea lui Athanasie şi motivele ce le-au îndemnat a se retrage de acolo”.
 

#citește mai departe în revista „Analele Dobrogei” nr. 9 din anul 1928

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

Legenda icoanei „care se curăţă singură” de la Mănăstirea Celic-Dere

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

2032
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1422
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1201
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1155
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1931
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2821
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1773
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3216
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

968
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1461
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

680
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1238
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1483
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1680
#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

1505
#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

1384
#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

1098
#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

728
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de Bogdan Ionuț Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu, de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de Bogdan Ionuț Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu, de Ziua Dobrogei

675
#Dobrogea Digitală: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

556