#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Destinul lui Ion Şahighian, influențat de ciudata paralizie a corzilor vocale, pe fond emoțional

Anul acesta, pe 11 martie, s-au împlinit 55 de ani de la moartea unuia dintre cei mai remarcabili directori de scenă din perioada interbelică şi primele două decenii după al doilea război mondial, Ion Șahighian fiind creatorul unor mari spectacole, al unor montări impresionante, cu multiple modalități noi şi îndrăznețe.
Personalitatea multilaterală a lui Ion Şahighian o găsim evocată cu competenţă într-o monografie, apărută la editura „Ararat”, graţie celui ce a fost profesorul Virgil Brădăţeanu, la rândul său, o prezenţă activă în calitate de istoric, teoretician şi critic dramatic. Cu puţine luni înainte de sfârşitul vieţii, V. Brădăţeanu a încheiat, la 4 martie 2007, manuscrisul consistent al monografiei „Ion Şahighian – o personalitate de prim plan a teatrului românesc”.
Absolvent al Conservatorului de artă dramatică din Bucureşti, clasa C. I. Nottara, Regie teatrală, biografia lui Ion Șahighian poate fi parcursă în cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”, scris de publicistul dobrogean Simion Tavitian.
 

„După ce, dotat pentru pictură, urmase cursurile Academiei de Arte Frumoase, intră în Teatrul Național, mai întâi ca actor. Din cauza unei emotivități de nedepășit, care îi paraliza coardele vocale, trece la regia tehnică, devenind, după scurt timp, asistentul permanent al maestrului Paul Gusti.
Posedat de un irepresibil neastâmpăr artistic, încă de foarte tânăr, Ion Şahighian devine (alături Jean Georgescu) unul dintre autenticii pionieri ai cinematografiei româneşti; semnează scenariile şi regia filmelor «Năbădăile Cleopatrei», «Datoria şi sacrificiu», «State la Cabaret», «Se aprind făcliile», «O noapte de pomină», «Simfonia dragostei» - cu acest film, la Viena, face un succes internațional, avându-i ca interpreți pe vieneza Grytt Heid, pe americanca Vivian Gibson -, iar la Paris realizează împreună cu Julien Duvivier un fragment din filmul «Roumanie, terra d'antour».

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Dintre spectacolele create de Ion Şahighian la Teatrul Naţional, unde lucrează neobosit cităm: «Omul din Ceatal» de Mihail Davidoglu, la 23 mai 1947 şi «Haiducii» de Victor Eftimiu la 11 aprilie 1949. Un mare succes obţine regizorul, la 8 ianuarie 1954, cu «Vlaicu Vodă» de Alexandru Davila, la Teatrul Armatei, un spectacol perfect construit, cu un domnitor sigur pe el, creat de George Vraca, cu inteligenţă, diplomaţie, cu un patriotism adânc, sincer, rară declaraţii retorice.
Ion Şahighian a fost o monumentală personalitate a regiei cinematografului şi a pedagogiei teatrale. Lumea mondială a artelor cunoaște familii de pictori, de muzicieni şi familii de actori. Familia Şahighienilor începe cu regizorul, animatorul, pedagogul de mare prestanță şi forță Ion Şahighian.
Ion Şahighian se căsătorește în 1923 cu Ecaterina Nitzulescu, elevă a maestrului Ion Livescu, o ingenuă foarte cotată în acea vreme. Ecaterina Nitzulescu-Şahighian, tânără fiind, era şi o cunoscută actriță a filmului mut şi sonor. Anca din «Năpasta» şi Mama din «Se aprind făcliile», fiind în cinema rolurile ei capitale. Moare în 1957, ca angajată a Teatrului Naţional. Ion Şahighian şi Ecaterina Nitzulescu, a căror căsătorie a durat treizeci şi patru de ani, fără crize, au fost un cuplu extraordinar de unit. Ion, a cărui frumusețe bărbătească matură şi a cărui eleganță autentică erau unanim recunoscute, a ştiut, deşi trăia în lumea plină de capcane a teatrului, să se
ferească de ele. Şi Ion şi Ecaterina erau părinți exemplari, ambianța casei lor nu era câtuși de puțin boemă, relaţiile lor de prietenie au durat o viaţă”.

 
Sursa foto: araratonline.com
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

152 de ani de la naștere: Acad. Gheorghe Balș, constructorul Podului de la Cernavodă, al Farului de la Tuzla și al Portului Constanța