#DobrogeaDigitală – „Dulcea povară”, de Jean Badea: Directorul Jean Ionescu reușea să fenteze „ipocrizia mascată a ideologiei comuniste”

De numele directorului cu cel mai îndelungat mandat în Teatrul de Stat – Jean Ionescu, născut pe 9 iunie 1928, la Constanța, cotidianul ZIUA de Constanța s-a legat aievea. În Biblioteca digitală ZIUA de Constanța există o secțiune care îi este special dedicată – Jean Ionescu și care a căpătat dimensiune prin donația fiicei sale, Mădălina Ciobanu, reprezentând zeci de fotografii din cariera sa artistică.

Evenimentul de pe 12 iunie 2018, intitulat sugestiv „Incredibila memorie a teatrului constănțean” a constituit și momentul în care personalitatea lui Jean Ionescu a patronat spiritual manifestarea, prin atribuirea unui număr de 60 de medalii care i-au purtat numele.
Câteva luni mai târziu, în semn de înaltă recunoaștere și apreciere, ZIUA de Constanța readucea în atenția publică personalitatea directorului Jean Ionescu, cu prilejul evenimentului Ziua Dobrogei, din 23 noiembrie 2018, când aceleiași unice fiice îi erau înmânate distincțiile Meritul Dobrogean post mortem și medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”.


Astăzi, când se împlinesc 92 de ani de la nașterea sa, ne-am oprit asupra unui fragment din cartea „Dulcea povară” scrisă de secretarul literar artistic Jean Badea, recent trecut în neființă.
 

„S-a apropiat de teatru încă din anii adolescenței, după absolvirea liceului comercial din Constanța, ca actor amator în spectacolele Ligii Culturale din Constanța şi Ateneului Popular Central (Patima roşie, Muşcata din fereastră, Inspectorul de poliție ş.a.). «Bolnav» de teatru, a renunțat la o posibilă carieră în comerț / finanțe pentru a se alătura, în 1951, membrilor fondatori ai Teatrului de Stat, din care a lipsit doar patru ani (1969-1973), când a fost obligat să preia conducerea unei instituții nou-înființate (Agenția artistică a litoralului, ulterior ARIA, filiala Constanța).

Jean Ionescu a fost directorul Teatrului de Stat (1957-1969), pe când acesta era un mare complex artistic, cu patru secții (în realitate, tot atâtea teatre, lipsite doar de identitate juridică): dramă/comedie, operă/operetă, estradă, păpuși... cu mențiunea că o perioadă, în această «uzină» de spectacole şi concerte, a funcționat şi orchestra populară «Brâulețul». Jean Ionescu a condus sute de artiști, tehnicieni, muncitori şi funcționari într-o vreme când nu apăruse încă termenul «manager», dar el stăpânea secretul acestei dificile funcții: avea calmul olimpian, simțul măsurii şi al dreptății şi, mai cu seamă, diplomația relațiilor cu forurile politice şi administrative locale, care își permiteau ingerințe puternice în viața instituțiilor de cultură, pentru a le transforma în instrumente de propagandă docile şi eficiente. Nimeni nu se putea opune, în acele timpuri, indicațiilor repertoriale venite de la centru şi ar fi absurd să-i imputăm postum lui Jean Ionescu aducerea în scenă a maculaturii teatrale cu parfum sovietic sau realist-socialist românesc (gen Sfârșitul escadrei, Zări necuprinse, Anii negrii, Marele fluviu ... , Oameni care tac etc.).
 

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Dar să reușești să «strecori» în repertoriul aflat sub un control atât de infernal spectacole precum Profesiunea doamnei Warren, Papa se lustruiește, Doi pe un balansoar, Sexul şi neantul, Diavolul la Boston era nu doar un act de curaj, ci şi unul de cultură.
În raporturile cu șefii de secție, Jean Ionescu a adoptat, cu înțelepciune, politica de încurajare a inițiativelor acestora, facilitând actul de „secesiune" din aprilie 1969, cu riscul sacrificării propriei funcții.
Al doilea directorat (1973-1984) venea în alte vremuri grele pentru teatrul românesc, după o vestită plenară de la Mangalia, din vara anului 1971. Pe atunci se cenzura, cu ipocrizia mascată a ideologiei comuniste, orice proiect cultural. Cum a reușit Jean Ionescu să aducă în scenă pe regele Carol, pe Brătianu, C.A. Rosetti, Maiorescu şi Carp este astăzi o poveste de taină”.
 

#citește mai departe în „Dulcea povară”, de Jean Badea


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#RespectTeatru: Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru actorul şi directorul Jean Ionescu (galerie foto)