#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul ing. Antonescu G. Gheorgh

 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română.

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.



Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia

Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.
 

Coinculpatul ing. Antonescu G. Gheorgh

Pe data de 3 aprilie 1948 se redacta declarația conform căreia ing. Gheorghe G. Antonescu l-a contactat pe generalul Nicolescu, adjutantul fostului rege Mihai, împreună cu dr. Bontilă și Dimitrie Gheorghiu pentru a găsi susţinere în încercarea de a pune bazele unei organizaţii subversive. În rândurile de mai jos am extras câteva paragrafe din declarație.  
 
„Subscrisul Gheorghe G. Antonescu, născut în anul 1898 în comuna Găzăneşti jud. Ialomiţa, de religie creştin ortodox, de naţionalitate şi supuşenie română, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Şoseaua Kiselef nr. 13, declar următoarele; în anul 1944, după 23 august sau începutul anului 1945, am fost la dl. General Nicolescu, adjutantul fostului Rege, împreună cu dl. dr. Bontilă, şi cred fără a putea afirma şi cu dl. Dimitrie Gheorghiu.

După ce am lămurit o chestiune de intervenţie personală, am discutat asupra situaţiei politice, arătând dorinţa câtorva colegi de a activa în viaţa publică pentru a duce contribuţia noastră la ridicarea ţării. Cum Regele era socotit atunci arbitrul situaţiei şi acel care contribuise la schimbarea destinului neamului prin lovitura de la 23 august 1944, întrebam pe dl. general Nicolescu cum ar privi Regele această iniţiativă. Domnia sa a promis că se va informa şi va da un răspuns.

Nu-mi amintesc să fi primit vreun răspuns direct sau dat unui alt coleg, totuşi câţiva din noi, dl. G. Bontilă, dl. D. Gheorghiu şi subscrisul ne-am văzut de mai multe ori apoi cu dl ing. Bujoi, cu care aveam legături mai vechi din activitatea profesională, mai târziu cu dl. ing. A. Balş şi ing. Tr. Niţescu. Aceste luări de contact s-au făcutîn decursul anului 1945, disparate.

Către sfârşitul anului ne-am întâlnit de mai multe ori cei de mai sus cred la început fără dl. dr. Bontilă şi am discutat asupra creării unei organizaţii.care să caute să păstreze trează conştiinţa naţională. S-a discutat la început dacă nu ar fi mai bine să ne înscrim, cei care dorim să activăm, într-o asociaţie existentă şi-mi reamintesc că s-a vorbit de „Liga Culturală“ care jucase un rol important înainte de întregirea ţării.

S-a examinat şi eventualitatea formării unui cerc pentru scoaterea unei reviste cu caracter cultural, economic şi social. S-a văzut curând dificultatea realizării acestui proiect, lipsă de hârtie, de facultatea de tipărire, nevoie de capital.“
   
 
 Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Delictele contraamiralului Macellariu Horia
 
#DobrogeaDigitală: „Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Epurarea personalului armatei româniei în primii ani postbelici
 
 #DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Grupul reacţionarilor din marină